Inventarul și cuantificarea pierderilor asociate crizei COVID-19. Ce trebuie avut în vedere în pregătirea cererilor de despăgubiri și daune
După aproape două luni de lockdown, majoritatea statelor au anunțat relaxarea restricțiilor și reluarea treptată a activităților sociale și economice. Criza generată de pandemia de coronavirus a generat și va continua să genereze pierderi imense organizațiilor care au trebuit să-și restrângă sau să-și sisteze activitatea. Printre cele mai afectate companii sunt cele din domeniile HoReCa, transporturi de persoane, construcții și imobiliare, comerț tradițional nealimentar, fashion. Reducerea cererii și a încasărilor, sincopele la nivelul lanţului logistic, anulările și întârzierile de comenzi, prelungirea duratelor de execuţie şi a termenelor de plată, costurile suplimentare sunt doar câteva din motivele care vor sta la baza cererilor de despăgubiri și daune.
În aceste condiții, toate companiile afectate pot să aibă în vedere mecanisme de recuperare a pierderilor suferite, iar în același timp trebuie să considere potențiale solicitări de pierderi care li se vor adresa, rezultând în presiuni mari pe finanțele firmelor, asigurătorilor, dar și ale statului. Mai exact, solicitările pot fi făcute de la parteneri de afaceri, în cadrul polițelor de asigurare, de la guverne ca urmare a decretelor și / sau măsurilor luate sau în cadrul tratatelor bilaterale de investiții.
Din punct de vedere al mecanismelor care vizează recuperarea pierderilor, fie ele pierderi efective (damnum emergens) sau beneficiii nerealizate (lucrum cessans), există în general obligația părții vătămate de a demonstra pierderile suferite – mai exact, apariția/existența și cuantumul pierderilor, precum și legătura de cauzalitate dintre pierdere și evenimentul care a generat pierderea sau încălcarea de obligații (de exemplu, ce pierderi au fost cauzate ca urmare a măsurilor guvernamentale, în cazul solicitărilor de despăgubiri de la guvern). De asemenea, partea vătămată va trebui să demonstreze că a întreprins măsuri rezonabile pentru diminuarea pierderilor suferite și să arate dacă aceste pierderi au fost compensate integral sau parțial prin alte modalități.
La acest moment, lichiditatea și gestionarea fluxurilor de numerar este cea mai mare problemă a companiilor, însă ele trebuie să aibă în vedere pregătirea din timp a etapei de remediere, să strângă dovezi în legătură cu potențialele pierderi, deoarece ulterior, poate fi dificilă, dacă nu imposibilă, reconstituirea și identificarea tuturor informațiilor relevante.
5 pași pentru cuantificarea pierderilor
Mecanismele legale ar putea fi neclare la acest moment, însă este important de știut care sunt pașii care trebuie urmați pentru cuantificarea și susținerea economică a pierderilor. Procesul de cuantificare a pierderilor este similar, indiferent de tipologia lor, și trebuie inițiat din timp.
Citiți continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol semnat de Ana Sebov, Forensic Leader, PwC România și Sirshar Qureshi, Partener Forensic PwC Europa Centrală și de Est