Ionel Blanculescu despre cauzele scandalului Schengen: Cum a reusit Romania sa supere doi giganti ai constructiilor din Germania si Franta

Banii sunt cei care au determinat pozitia Frantei si Germaniei fata de Romania, in ceea ce priveste aderarea la spatiul Schengen. „Am intrat in clubul elitist Uniunea Europeana (…) unde dicteaza cei mai puternici”. Declaratia vine de la fostul ministru al Controlului in Guvernul Nastase, Ionel Blanculescu, ce a precizat intr-un interviu acordat RFI ca in spatele scrisorii transmise de cele doua state stau cateva licitatii din Romania din care companii gigant din Franta si Germania au fost „rejectate”. Francezii de la Vinci au fost respinsi de doua ori din Romania, iar o companie germana a fost exclusa de la Cernavoda, in favoarea „unei firme de apartament”, acuza Blanculescu. Potrivit acestuia, compania germana a sesizat CSAT-ul, care a pornit o investigatie in urma careia a anuntat ca interventia sa este „corecta”.

„Acest tratament, pe plan international, inseamna si o jignire la nivelul unui astfel de lider mondial. Acest tratament nu ramane fara urme”, sustine fostul demnitar, care acum se prezinta drept consultant financiar.

I. Cazul Cernavoda si CSAT-ul. Compania germana trasa pe linie moarta – o problema de siguranta nationala

„Liderul mondial in domeniul furnizarii de amortizoare de soc pentru centralele nucleare vine din Germania. Este cel care a prevazut la Cernavoda reactoarele 1 si 2 cu amortizoare nucleare. (…) Aceasta companie a fost exclusa de la furnizarea in continuare de amortizori de soc si bineinteles in locul ei a castigat o firmulita de apartament din Bucuresti, care are o cifra de afaceri de un milion de euro si care se ocupa de reabilitarea si intretinerea scarilor rulante de la metrou”, a declarat Blanculescu. Acesta a explicat ca amortizorii pusi la dispozitie de compania germana „tin toata centrala astfel incat la orice fel de variatie din diverse cauze, inclusiv cutremur, sa nu sara in aer, sa nu produca un Cernobil in Romania”.

Fiind o problema de siguranta nationala, compania germana a sesizat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). In urma sesizarii, CSAT a deschis o investigatie in acest caz, prin Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN). Potrivit lui Ionel Blanculescu, rezultatul investigatiei, pe care CNCAN l-a comunicat companiei germane, este urmatorul: „Din punct de vedere tehnic, aspectele semnalate de compania germana prin scrisoarea catre CSAT din 11.06.2009, adresata presedintelui CNCAN, sunt corecte”.

„DNA-ul mai trebuie sa se implice acum si sa vada de ce Cernavoda, in conditiile in care au fost instiintati ca CSAT-ul investigheaza si ca CNCAN considera corecte toate sustinerile companiei germane, rejecteaza compania germana din aceasta licitatie si noi acum stam cu centrala nucleara pe niste amortizori adusi de nu se stie unde si la un posibil cutremur vom putea vedea cum Romania se poate transforma intr-un Cernobil”, avertizeaza Blanculescu.

II. Cazul Vinci sau cum ii enervezi pe francezi respingandu-le ofertele

„Ce ar fi spus astazi Sarkozy despre aderarea Romaniei la Schengen daca reactoarele 3 si 4 s-ar fi construit cu tehnologie franceza sau daca tronsonul Comarnic – Brasov se facea cu francezii de la Vinci? Ar mai fi tradat sau era tot prietena fidela a Romaniei?”, scria in urma cu o zi Dan Tapalaga intr-un editorial in care trateaza pe larg subiectul ratarii de catre Franta a unui contract de 3 miliarde de euro: vanzarea de tehnologie franceza pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

„Vinci reprezinta un lider mondial in domeniul constructiilor, (…) cu o cifra de afaceri cat bugetul Romaniei”; „un astfel de gigant mondial nu-ti permiti sa-l tratezi ca pe un oarecare”, sustine Ionel Blanculescu in interviul acordat RFI. „Iata ca Vinci de doua ori a fost rejectata din Romania si sigur ca acest tratament, pe plan international, inseamna si o jignire la nivelul unui astfel de lider mondial. Acest tratament nu ramane fara urme”, sustine acesta.

Si nu este singura companie franceza care ar fi pierdut un contract in Romania, in ultima vreme, avertizeaza Blanculescu. „In aceasta luna, Comisia Europeana a aprobat tehnologia CANDU valabila pentru Romania, deci la momentul acesta Franta, care ar fi trebuit in mod normal sa investeasca in cele doua grupuri, 3 si 4, se vede in situatia in care nu mai poate desface in Romania aceasta tehnologie. Franta este rejectata din sistem si nu mai poate sa obtina acest contract de 3 miliarde in Romania”, sustine Ionel Blanculescu. Despre acest caz, mai multe detalii aici.

Un alt exemplu oferit de fostul demnitar are in prim-plan o companie germana din domeniul constructiilor hidrotehnice. Este vorba despre compania Mobius Bau AG, parte a grupului Strabag, specializata in constructii de diguri, porturi si lucrari de dragare, care acuza ca a fost exclusa din licitatia pentru finalizarea digului de larg al Portului Constanta. „Este purtata de un an de zile pe drumuri prin instante de catre mafia locala care nu accepta aceasta companie la o licitatie de extindere a digului de larg”, acuza Blanculescu.

Digul de larg permite vapoarelor sa intre in portul de la Constanta, iar prin extinderea lui creste capacitatea portului si creste cifra de afaceri. „Acel dig se prelungeste de la 950 de metri pana la 2.000 de metri. Operatiunea este estimata de statul roman la 117 milioane de euro si este scoasa la licitatie. Compania germana care este lider in domeniu ofera 80 de milioane de euro, deci o economie pentru noi de 37 de milioane de euro”, continua acesta, care precizeaza ca firma a fost respinsa in favoarea „unei companii care a oferit 100 de milioane de euro”.

„Cum vrem noi sa convingem spatiul german si francez, cand toate aceste companii sunt tratate cum sunt tratate in Romania? Din punct de vedere tehnic, suntem mai bine pregatiti pentru Schengen decat altii. Dar acestea sunt cauzele [pozitiei Frantei si Germaniei, n.red], din experienta mea”, sustine Ionel Blanculescu.

Declaratiile vin la doua zile dupa ce Franta si Germania au cerut oficial amanarea aderarii Bulgariei si Romaniei la Spatiul Schengen. Intr-o scrisoare a ministrilor francez si german de Interne catre comisarul pentru Afaceri Interne in Comisia Europeana, Cecilia Malmstrom, se spune ca aceasta aderare ar fi „prematura”, daca ar avea loc in martie 2011. „Nu sunt reunite toate conditiile pentru aderarea celor doua tari in Spatiul Schengen”, scriu cei doi ministri in scrisoarea pe care a putut sa o consulte RFI Romania. Ei vorbesc despre „carente”, care au legatura cu securitatea si justitia, cu coruptia si criminalitatea organizata. „Nu este posibil sa nu luam in calcul aceste carente, constatate de Comisia Europeana in Mecanismul de Cooperare si Verificare”, au punctat cei doi ministri.