Irakul nostru

Efectul mediatic al calatoriei lui Traian Basescu a fost diminuat, iar intrebarea privind opinia romanilor in legatura cu prezenta militara in Irak din sondajul CURS, dat publicitatii tot luni, a capatat o alta dimensiune.

Din fapt divers cotidian, pierdut in multimea informatiilor, luni, 28 martie, Irakul s-a transformat intr-un subiect romanesc. Nici nu aterizase presedintele dupa scurtele vizite in Irak si Afganistan, ca stirea privind rapirea a trei jurnalisti romani in Bagdad a socat opinia publica.

Reporterul special Prima TV Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin-Dumitru Miscoci de la acelasi post de televiziune si Ovidiu Ohanesian de la „Romania libera”, precum si ghidul lor irakian au fost rapiti de persoane neidentificate, iar dramatismul momentului a fost amplificat de convorbirea telefonica dintre ziarista si colegii sai de la Bucuresti, care deveneau astfel martorii in direct ai

evenimentului. Efectul mediatic al calatoriei lui Traian Basescu a fost diminuat, iar intrebarea privind opinia romanilor in legatura cu prezenta militara in Irak din sondajul CURS, dat publicitatii tot luni, a capatat o alta dimensiune.

Desi cei mai multi rapitori din Irak urmaresc scopuri economice (plata unor rascumparari) si doar o mica parte dintre rapiri sint comise din motive politice de grupari de insurgenti, violenta cotidiana si imprevizibilul unor astfel de actiuni au crescut tensiunea la maximum.

Rapirea celor trei jurnalisti romani va readuce in atentia publicului romanesc tema irakiana, mai degraba ocultata in mediile de informare romanesti dupa interventia militara aliata din martie-aprilie 2003 si transferata politicii de stat, in spatele usilor inchise. Intr-o tara in care, in ultimii doi ani, au fost rapite intre 1.000 si 5.

000 de persoane, dintre care aproximativ 150 de straini, orice devine posibil. Intre 1 ianuarie 2004 si 1 martie 2005, Comitetul pentru Protectia Jurnalistilor raporta rapirea a 27 de ziaristi, dintre care 26 erau straini, 24 fiind eliberati de rapitori.

De la inceputul anului, citiva jurnalisti au fost rapiti, mai intii, pe 5 ianuarie, corespondenta ziarului francez „Libération”, Florence Aubenas, si ghidul sau irakian Hussein Hanun al-Saadi, cei doi fiind captivi si astazi, iar pe 4 februarie, italianca Giuliana Sgrena de la „Il Maniffesto”, eliberata pe 4 martie in urma actiunii serviciilor secrete italiene, Nicola Calipari, seful misiunii de

salvare fiind impuscat, din eroare, putin mai tirziu, de o patrula americana, in timp ce se deplasa cu ziarista spre aeroportul din Bagdad.

Din octombrie 2002, cind in Barometrul de Opinie Publica al Fundatiei pentru o Societate Deschisa, realizat de Metro Media Transilvania, se punea intrebarea „Credeti ca Romania ar trebui sa participe, alaturi de SUA, intr-un eventual razboi impotriva Irakului?”, pina la sondajul CURS de la sfirsitul lunii martie 2005, opinia publica din tara noastra nu a mai fost chestionata cu privire la

prezenta militara romaneasca in Irak. In octombrie 2002, cu cinci luni inaintea inceperii operatiunilor aliate din Irak, 71% dintre respondenti se declarau impotriva participarii romanesti la operatiuni militare in Golful Persic si doar 16% erau in favoarea acestei actiuni.

In martie 2005, la intrebarea „Asa cum stiti, de aproape doi ani exista in Irak si militari romani alaturi de militari din alte forte armate avind misiunea de a lupta impotriva fortelor teroriste si pentru construirea democratiei.

Dumneavoastra sinteti sau nu de acord cu prezenta militarilor romani in Irak?”, 55% dintre cei chestionati si-au exprimat dezacordul si 36%, acordul. Dificultatile de comunicare ce caracterizeaza relatia dintre spatiul politic si societate au atins in problema irakiana apogeul.

Jurnalistii au incercat chiar, prin prezenta lor la fata locului, sa aduca, fie si fragmentar, Irakul printre noi, sa suplineasca absenta comunicarii politice. Pina la evenimentele din 28 martie, starea de spirit a opiniei publice romanesti parea sa evolueze.

Desi intrebarile din sondajele prezentate mai sus sint formulate diferit, cifrele reflecta, intr-o maniera relativa, o schimbare a perceptiei fenomenului irakian. Rapirea celor trei jurnalisti a adus Irakul printre noi.

Dar, dincolo de perspectivele diferite privind razboiul din Golf, solidaritatea cu cei care practica libertatea de exprimare riscindu-si viata ne obliga sa fim uniti, sa ne mobilizam impotriva terorii, sa ne redescoperim ca oameni. •