Iranul a jurat să răspundă atacurilor SUA. Toate opțiunile sale sunt sumbre însă
Regimul de la Teheran riscă să se afunde într-un război mai larg, pentru care nu are neapărat multe resurse, sau să facă un pas înapoi, ceea ce i-a demonstra slăbiciunea, scrie New York Times.
Liderii iranieni au o lungă istorie de ostilitate deschisă față de Statele Unite.
În istoria recentă, guvernul iranian a ajuns în repetate rânduri în pragul unei confruntări militare directe cu Statele Unite, pentru a se retrage în cele din urmă.
Acum, odată cu atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, conflictul intră într-o fază mai periculoasă.
După atacurile asupra siturilor nucleare, Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, a declarat pe rețelele sociale că Iranul are dreptul legitim de a răspunde și a avertizat că „Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a-și apăra suveranitatea, interesele și poporul”.
El a acuzat Statele Unite că au încălcat Carta ONU și dreptul internațional, adăugând: „Evenimentele de azi dimineață sunt scandaloase și vor avea consecințe de durată”.
Dar opțiunile Iranului sunt neplăcute. Și indiferent de decizie, acesta este un punct de cotitură pentru aproape cinci decenii de guvernare a Republicii Islamice.
Iranul poate provoca haos în transportul global de energie
Doi înalți oficiali iranieni au declarat înainte de atacuri că exista speranța că Trump ar putea fi descurajat de cei din jurul, mai exact de cei care se opuneau unui alt război american în Orientul Mijlociu.
Araghchi se afla în Turcia pentru întâlniri, iar demersurile sale diplomatice cu omologii europeni, liderii arabi din regiune și Turcia făceau parte dintr-un efort de a mobiliza sprijinul, potrivit celor doi oficiali.
Dar efortul a eșuat.
Până în prezent, pe parcursul războiului cu Israelul, Iranul s-a abținut de la atacuri directe asupra trupelor și intereselor SUA în Orientul Mijlociu. Însă comandanții militari iranieni au avertizat că intrarea Americii în război va atrage represalii.
Fostul comandant șef al Gardienilor Revoluției, generalul Mohsen Rezaei, care are un loc în Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului, a avertizat la televiziunea de stat cu câteva ore înainte de atac că, dacă Trump va intra în război, Iranul va lovi bazele militare americane și va închide Strâmtoarea Hormuz.
Iranul poate provoca haos în transportul global de energie. Aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere trec zilnic prin strâmtoarea Hormuz.
Vineri, Araghchi a declarat pentru NBC News că „atunci când există un război, ambele părți se atacă reciproc. Este destul de ușor de înțeles”.
El a adăugat că Iranul își rezervă dreptul de a riposta la un atac al SUA, așa cum a făcut-o împotriva Israelului. „Autoapărarea este un drept legitim al fiecărei țări”, a spus el.
Alegerile regimului de la Teheran
Ce variante are însă Iranul?
Dacă ripostează împotriva Statelor Unite, ar putea să se confrunte cu un război major care să ducă la prăbușirea sa sau la ani de instabilitate, un destin similar cu cel al Irakului și Afganistanului.
Dacă se retrage, acceptând un armistițiu, regimul și-ar demonstra slăbiciunea, cu capacitățile sale nucleare paralizate, armata epuizată și puține pârghii pentru a negocia ridicarea sancțiunilor.
Statutul Iranului în regiune, unde a fost mult timp considerat o putere influentă, ar fi, de asemenea, diminuat.
„Dacă nu reacționăm, SUA nu ne vor lăsa în pace acum, când pot veni atât de ușor să ne lovească și să plece”, a declarat Reza Salehi, un analist politic conservator din Teheran, pentru New York Times.
„Marea provocare cu care ne confruntăm săptămâna aceasta este că, dacă ne așezăm la masa negocierilor, cealaltă parte va avea cereri mai multe și mai noi, cum ar fi capacitățile noastre de apărare, iar asta va complica lucrurile”, a spus acesta.
Atacurile americane ar putea provoca, de asemenea, represalii din partea milițiilor aliate Iranului din regiune. Dar Israelul a slăbit Hezbollah în Liban și Hamas în Gaza, iar milițiile irakiene s-au retras în mare parte din atacarea bazelor americane.
Rămâne gruparea Houthi din Yemen, o țară situată de-a lungul unei rute maritime internaționale critice. Houthi au amenințat că vor încălca armistițiul din mai cu Trump și vor ataca ținte americane dacă Washingtonul va sprijini atacurile israeliene asupra Iranului.
„În cazul în care americanii se vor implica în atacul și agresiunea împotriva Iranului alături de inamicul israelian, forțele armate vor viza navele și navele de război ale acestora din Marea Roșie”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al armatei, Yahya Saree.
Negocieri blocate
Înainte ca Israelul să lanseze atacul surpriză din 13 iunie, Iranul și Statele Unite purtau negocieri, mediate de Oman, pentru a stopa programul nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor.
Statele Unite au cerut Iranului să-și demonteze programul și să înceteze îmbogățirea uraniului.
SUA au propus, de asemenea, ca Iranul să intre într-un consorțiu nuclear cu țările arabe pentru a avea acces la combustibil nuclear de uz civil.
Iranul pregătea un răspuns, dar oficialii au declarat că renunțarea la îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului era o linie roșie și că nu vor renunța la program.
Aceste negocieri s-au blocat după atacul israelian, cu două zile înainte de întâlnirea programată între Iran și Statele Unite în Oman.
INTERVIURILE HotNews.ro