Isărescu: Unele scăderi ale prețurilor alimentelor vor apărea / Ajustarea fiscală este esențială, deși nu e simplu nici politic nici social

Unele scăderi ale prețurilor alimentelor vor apărea, întrucât unele prețuri sunt sezoniere și ar putea exista ieftiniri la ulei, de exemplu. „Dar suntem aproape siguri că nu vor mai urma creșteri mari de prețuri”, a spus vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

• Topul celor mai mari scumpiri la alimente din luna trecută / Inflația coboară dar alimentele rămân foarte scumpe

Trăim într-o lume inflaționistă. În 1976, intrai în SUA la un restaurant McDonalds cu un dolar și după ce-ți luai un BigMac, un suc și o plăcintă cu cireșe, mai rămâneai cu 20-30 de cenți. Acum, fără 10 dolari nu intri la McDonalds, a mai spus guvernatorul.

Ce a mai spus Mugur Isărescu:

• Percepția populației nu se suprapune perfect cu indicele prețurilor de consum. Indicele e calculat după norme statistice europene și validate.

• Două riscuri vedem la adresa inflației: revendicările salariale de pe piața muncii- dar sperăm ca ele să rămână în limite rezonabile și riscurile externe. Să vedem ce se va întâmpla cu prețul petrolului, a mai spus Isărescu.

• Ajustarea fiscală trebuie făcută, ea e esențială. Problema e cum o discuți cu societatea.

• Băncile au lichiditate. Faptul că sunt mai prudente e o reacție normală. Am înăsprit politica monetară, dar creditarea va continua chiar dacă într-un ritm mai atenuat.

• Avem toate semnalele publice că atât FED cât și BCE vor majora dobânzile. Și, așa cum am recomandat și în 2008-2009, recomand evitarea împrumuturilor în alte monede decât cea în care îți iei salariul.

• O inflație de această categorie în care am intrat nu ai cum s-o combați repede. Lupta contra inflației durează mai mult. Înainte, atunci când ceva dura mult, se spunea „răbdare și tutun”. Eu, nefiind fumător, nu puteam recomanda asta. Așa că am recomandat ceai de tei. A fost o exprimare nefericită.

• Am apăsat pe frâna (inflatiei) cu mare atenție, ca să nu bruscăm economia. Datele arată ca vom avea și în acest an creștere economică. Am reușit să nu băgăm economia în recesiune.

• La noi, inflația a fost mai degrabă pe costuri, nu neapărat pe cerere.

• Dacă banii europeni vor fi atrași, investițiile vor crește și vom avea cerere pe o parte mai puțin inflaționistă.

• Avem o deterioare mai lenta a deficitului, mai ales in T4, și o scădere a deficitului la început de an.

• Anticipațiile inflationiste s-au atenuat vizibil, mai precizează guvernatorul în cadrul Raportului din luna mai.

• Nu mai suntem de aproape un an și ceva campioni la rata inflației. Ne îndreptăm spre mijlocul plutonului. Inflația în România în prezent este mai redusă comparativ cu 4 țări care sunt în zona euro, ceea ce ne arată că dacă ești în zona euro nu în mod automat ai rezolvat problema inflației. Este vorba de țările baltice și Slovacia. Și avem o inflație mai scăzută decât țările Vișegrad.

• Avem o analiză care ne dă speranță că se vor tempera creșterile de prețuri la produsele agroalimentare, poate vor fi și scăderi.

• O problemă care mai persista vreo lună-două, până când producția internă va recupera și va contrabalansa situația din exterior, este legată de grupa legume, fructe și ouă.

• Avem o situație serioasă în producția europeană de legume care a fost afectată de oscilațiile ample și frecvente ale temperaturilor în perioada de iarnă și acum și de seceta din Spania, care e furnizor mare de fructe și legume.

• Apoi în estul Ucrainei care a fost și va fi din nou o zonă de producție și export de legume fructe, aici se desfășoară lupte și oferta este în scădere.

• Și 20% din exporturile Turciei, multe venind chiar în România, sunt afectate de cutremurele din Turcia, ele având loc în zonele de producție și de export a legumelor.

• Avem o îmbunătățire sensibilă a primei de risc a României, dar ea e în continuare peste prima de risc a Ungariei, care are și inflație mai mare. Acum suntem și noi într-o anumită concurență cu țările vecine. Și este mult mai mare prima de risc din România decât Polonia și Cehia. În funcție de prima de risc, care bineînțeles că nu ne bucură, că e încă mare, se stabilesc dobânzile pentru împrumuturile României pe piețele internaționale și ele sunt încă comparativ mai înalte.

• Prima de risc nu este însă legată de situația monetară și de cea a inflației. Ea e legată în mod evident de situația fiscală a țării. Și acolo trebuie să dăm bătălia, pentru că suntem singura țară din UE în poziția de deficit excesiv și vedeți cât de greu se face corecția, ajustarea, din considerente sociale, politice.