Jocul surselor

Un articol din cotidianul german Handelsblatt, preluat de mass-media romaneasca, a produs senzatie: Romania ar putea fi in pozitia de a nu vota nici un tratat de aderare pe 25 aprilie pentru simplul motiv ca acesta va fi respins pe 13 aprilie in Parlamentul european datorita „coruptiei generalizate”.

Modul in care aceasta stire a creat un sir de evenimente virtuale la sfirsitul saptaminii trecute este instructiv pentru functionarea presei romanesti. Preluat din presa occidentala, deci credibil si informat, inserat in presa scrisa si apoi reluat de televiziuni articolul transforma o stire bazata pe informatii indirecte intr-o realitate apocaliptica.

In teorie, jurnalistii isi fondeaza informatiile pe surse sigure, dar in cazul analizat articolul resursa de la care s-a (de)format stirea prezinta o mare vulnerabilitate. El insereaza o serie de informatii fara insa ca ziarul sau jurnalistul sa isi asume responsabilitatea.

Formula e simpla: desi informatia sau informatiile (caci nu este evident daca e vorba de o stire sau mai multe) din cotidianul german nu sunt datate le conduc la concluzia ca vizita comisarului european pentru extindere care a inceput duminica este „poate” raspunsul Comisiei europene si al presedintelui acesteia Jose Manuel Durrao Barroso la cererea sefului grupului crestin social german Markus

Ferber privind aminarea integrarii Romaniei in UE. Pornind de la articolul resursa, canalele de televiziune, transferind orice raspundere presei scrise, amplifica subiectul transformindul in stirea zilei.

G(e)oana dupa spectacular a pus intre paranteze controlul surselor si obiectivitatea informatiei chiar daca doar cu citeva zile in urma, pe 23 februarie, Comisia europeana anunta ca a dat avizul tehnic pentru aderarea in 2007 a Romaniei si Bulgariei daca in cei doi ani ramasi se vor realiza progresele si reformele convenite.

In privinta aderarii, Romania este intr-adevar intr-o situatie delicata, iar reforma din justitie este elementul cheie al succesului aderarii la 1 ianuarie 2007.

Dar in timp ce articolul privind aminarea integrarii sugera intetia Comisiei Europene de a bloca aderarea tarii noastre pina in 2009, reprezentatul acesteia la Bucuresti, Jonathan Scheele, incuraja public reforma justitiei oferind Monicai Macovei un sprijin discret, dar important, in riscanta misiune de depolitizare a celei de-a treia puteri.

Vizita comisarului pentru extindere Olli Rehn era programata de citeva saptamini si nu este consecinta unor presiuni a grupului popular din Parlamentul Europei. Avind ca obiectiv trecerea in revista a masurilor luate de Guvern pentru a indeplinii cerintele de aderare la UE, vizita repezinta un moment important in evaluarea celor 11 conditii ce pot duce la aplicarea clauzei de salvgardare.

Acceptarea acestora in conditiile electorale din decembrie 2004 a transformat Romania intr-un caz aparte. Spre deosebire de celelalte state pentru care clauzele de salvgardare se puteau aplica doar pe baza unanimitatii voturilor pentru Romania acestea se pot aplica cu majoritate calificata de 72,27% din voturi reprezntind 62% din populatia UE.

Desi anuntarea incheierii tehnice a negocierilor a fost facuta de Comisia europeana pe 14 decembrie, inca de pe 9 decembrie informatia a fost prezntata mai intii de Mircea Geoana la Bruxelles, iar apoi reluata in aceeasi seara de Adrian Nastase in cadrul confruntarii televizate cu Traian Basescu.

In strategia de campanie a candidatului PSD la alegerile prezidentiale aceasta trebuia sa determine desprinderea de contracandidatul sau.

Propunerea clauzelor de salvgardare viza, mai ales in conditiile in care la acel moment PSD parea sa preia guvernarea, impunera unor masuri care sa preintimpine problemele serioase ce puteau aparea inaintea aderarii sau in primii trei ani dupa aderare mai ales in domeniile justitie si afaceri interne si concurenta.

In acel context, iar datele nu s-au schimbat automat datorita alternantei la guvernare, UE considera ca monitorizind gradul de realizare a angajamentelor Romaniei va determina intensificarea actiunilor vizind combaterea coruptiei. In fond, numitorul comun al celor 11 conditii a caror neindeplinire conduce la aplicarea clauzelor de salvgardare sunt direct legate de coruptie.

Fara un stat de drept reabilitat prin reforma justitiei economia concurentaila nu se poate consolida, iar reforma justitiei si a aparatului ministrului de interne, precum si controlul frontierelor depind de vointa de a lupta impotriva coruptiei din cele doua domenii.

Prezentarea informatiilor nu este, si nici nu trebuie sa fie, neutra. Orientarea valorica se poate manifesta. Dar tratamentul unei stiri nu poate transforma contextul in contrariul sau. De la redactare la modul de punere in pagina o stire releva politica editoriala. Propunind un decupaj, mai mult sau mai putin precis al realitatii, jurnalistii se joaca cu sursele.

Dar ca orice libertate si libertatea de informare este direct proportionala cu responsabilitatea asumata.