Judecătorii italieni au anunțat verdictul în cazul prăbușirii podului Morandi, din Genova, tragedia din 2018 soldată cu 43 de morți, inclusiv doi români

Judecătorii au anunțat mai multe pedepse de până la 12 ani de închisoare, în special împotriva companiei care opera podul prăbușit, scriu Reuters și Ansa.

Un tribunal italian l-a condamnat joi pe fostul director general al companiei Atlantia, Giovanni Castellucci, la 12 ani de închisoare în legătură cu prăbușirea din 2018 a unui pod rutier din orașul portuar Genova.

Procurorii ceruseră o pedeapsă de 18 ani și jumătate.

În momentul dezastrului, Atlantia era acționarul majoritar al operatorului de autostrăzi Autostrade per l’Italia (Aspi).

43 de oameni și-au pierdut viața după ce vehiculele lor au căzut de pe pod. Printre victime s-au aflat în special italieni, dar și doi români, francezi, chilieni și albanezi.

Judecătorii au mai anunțat o pedeapsă de 11 ani pentru Michele Donferri Mitelli (fostul număr trei în Aspi) și 5 ani și șase luni pentru Paolo Berti (fostul numărul doi al Aspi).

Antonino Galatà, fostul director general al Spea, o subsidiară a Aspi, care se ocupa cu lucrări de întreținere, a primit la rândul său 5 ani și șase luni de închisoare.

Mauro Coletta, fostul director al departamentului de supraveghere a concesiunilor autostradale din cadrul Ministerului Infrastructurii și Transporturilor, a fost condamnat la 5 ani de închisoare.

Conform sistemului juridic italian, hotărârea de primă instanță poate fi contestată de cel puțin două ori.

57 de inculpați

Castellucci se află deja în închisoare, executând o pedeapsă de șase ani pentru un alt incident din 2013, petrecut pe un viaduct din sudul Italiei, și nu a fost prezent în sala de judecată pentru a asculta verdictul.

„S-a căutat vinovatul, dar nu și vina. Castellucci a fost condamnat fără să fie vinovat. Singura lui vină este aceea de a fi nevinovat”, a declarat avocatul său Giovanni Paolo, după pronunțarea sentinței.

În total au fost judecați 57 de inculpați, printre care directori ai companiei, ingineri și funcționari ai Ministerului Transporturilor.

Cele mai grave acuzații au inclus omor prin imprudență în circumstanțe agravante și neglijență criminală.

În total, 32 de persoane au fost condamnate, în timp ce 25 au fost fie achitate, fie absolvite de acuzații din cauza prescripției.

O tragedie care a șocat Italia

Prăbușirea podului Morandi în timpul unei furtuni de vară, în ajunul unei sărbători naționale, a șocat Italia și a declanșat ani de anchete privind gestionarea și întreținerea infrastructurii sale învechite.

O secțiune a podului, înaltă de 50 de metri, s-a prăbușit cu până la 35 de vehicule care circulau pe el, aruncându-le pe depozitele și în albia râului de dedesubt.

Dezastrul a provocat un conflict între holdingul Atlantia, controlat de familia Benetton, și guvernul de atunci, conflict care s-a încheiat cu vânzarea pachetului majoritar de acțiuni deținut de Atlantia în cadrul Autostrade.

Ce au spus procurorii

Actualul director al Autostrade a publicat miercuri o scrisoare deschisă, reafirmând angajamentul companiei de a se asigura că o astfel de tragedie nu se va repeta.

„Doresc să-mi cer scuze față de familiile victimelor, față de locuitorii din Genova și față de toți italienii pentru suferința provocată de tragicul dezastru de pe Morandi, fiind pe deplin conștient că gestul nostru nu le poate șterge niciodată durerea”, a scris Arrigo Giana, directorul general al Autostrade.

Procurorii susțin că ani de întreținere inadecvată, semnale de avertizare ignorate și lucrări de siguranță amânate au contribuit la prăbușire, afirmând că lucrările vitale au fost amânate în timp ce profiturile continuau să fie generate și distribuite.

O anchetă a dezvăluit că prăbușirea a fost declanșată de ruperea unor cabluri portante afectate de coroziune.

Procurorii au susținut, de asemenea, că prăbușirea a fost cauzată de ani de întreținere neglijată, inadecvată sau falsificată, menită să amâne cât mai mult posibil reparațiile necesare, în timp ce oficialii continuau să plătească dividende acționarilor.

Un raport din 2011 al companiei Autostrade indica faptul că podul se deteriora din cauza traficului intens, au relatat mass-media locale la momentul incidentului.

În 2016, un inginer structural italian avertizase că proiectul podului era problematic.

În aprilie 2018, cu trei luni înainte de prăbușirea podului, Autostrade a lansat o licitație în valoare de 20.000 de euro pentru o „modernizare structurală” a podului, care ar fi inclus lucrări la secțiunea care s-a prăbușit, potrivit ziarului financiar italian Il Sole 24 Ore.

Avocații apărării resping această teorie. Ei susțin că dezastrul a fost cauzat de un defect de proiectare inițial al cablului de susținere numărul nouă al podului, cel care a cedat, și că niciun program de întreținere nu ar fi putut preveni tragedia.