Judecătorul care vrea să fie președinte al CSM, printre primii critici ai premierului Bolojan / Cine sunt candidații la șefia Consiliului Superior al Magistraturii

Judecătorul Liviu Odagiu, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia și una dintre primele voci critice din CSM la adresa premierului Ilie Bolojan, candidează pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Plenul CSM se va reuni joi pentru a vota noua conducere. Votul se suprapune cu scandalul generat de modificarea pensiilor magistraților, CSM fiind așteptat în aceste zile să dea un aviz pe noul proiect al Guvernului Bolojan.

Pentru funcția de vicepreședinte al CSM va candida fostul prim-procuror al Parchetului Tribunalului București Bogdan Staicu.

Informația a fost confirmată oficial de reprezentanții CSM la solicitarea HotNews.

Plenul CSM se va reuni joi pentru a vota noua conducere pentru anul 2026. Mandatul președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii va începe în ianuarie 2026 și va fi de un an.

Acum, președintă este judecătoarea Elena Raluca Costache, iar vicepreşedinte CSM este procurorul Claudiu Constantin Sandu.

Cine este judecătorul Liviu Odagiu, care candidează pentru funcția de președinte al CSM. L-a acuzat pe Bolojan că propagă minciuni

Judecătorul Liviu Odagiu a fost printre primii membri ai CSM care au reacționat public și l-au criticat pe premierul Ilie Bolojan pe tema proiectului privind pensiile magistraților. S-a întâmplat în plenul CSM la ședința din luna iulie. Atunci, Odagiu l-a acuzat pe Bolojan că „propagă minciuni în spațiul public” în legătură cu vârsta de pensionare.

„Vreau să facă o referire raportat la minciună, la afirmația care este propagată în spațiul public, afirmație care este menționată de prim-ministru al României cum că vârsta medie de pensionare în sistemul de justiție este de 48 de ani.

Cred ca nu trebuie să mai acceptăm ca astfel de afirmații să fie propagate fără ca noi să le răspundem punctual. Din statistica efectuată de colegii noștri de la departamentul de resurse umane, din anul 2010 până la zi, rezultă că nici pe departe vârsta de pensionare din sistemul de justiție ca medie nu este 48 de ani. În anul 2010 vârsta medie de pensionare a fost 58 de ani și a continuat cu această vârstă până aproape în anii 2018 – 2019. Ea a rămas peste 53 de ani până în anii 2022, când într-adevăr a scăzut spre 52 de ani”, a declarat judecătorul Odagiu în ședința de plen de atunci.

Magistratul sublinia că în anii în care statutul magistraților a beneficiat de stabilitate vârsta de pensionare în sistem a rămas una ridicată.

„În anii în care statutul magistraților a fost atacat în mod continuu vârsta de pensionare a scăzut, dar în niciun caz nu a ajuns la media propagata de primul-ministru aceea de 48 de ani.Trebuie să avem spun eu curajul să afirmăm împăratul este gol atunci când în spațiul public se fac astfel de afirmații pentru sănătatea morală a națiunii. Trebuie să afirmăm cu voce tare că împăratul este gol și că este vorba despre minciună și demagogie”, a completat judecătorul Odagiu. 

Judecătorul Liviu Odagiu l-a criticat atunci și pe președintele Nicușor Dan pentru întârzierea semnării decretelor de eliberare din funcție a unor magistrați care au solicitat pensionarea.

Absolvent al Facultății de Drept de la Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Odagiu a intrat în magistratură în anul 2000, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii. A debutat la Judecătoria Sibiu, unde a fost judecător până în anul 2013, când a promovat la Curtea de Apel Alba Iulia. În 2019, Liviu Odagiu a fost numit președinte al Curții de Apel Alba Iulia, în urma concursului organizat de CSM. 

Liviu Odagiu deține, potrivit celei mai recente declarații de avere, din 2024, două apartamente în Sibiu și două autoturisme, un Opel și un Renault. În 2023, judecătorul Odagiu a încasat 538.183 lei salariul anual de la CSM, 83.999 lei pentru coordonarea unui proiect și 60.926 lei drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Alba Iulia. Soția acestuia, grefier la Parchetul Judecătoriei Sibiu, a declarat 109.281 lei venituri salariale și drepturi restante. Soții Odagiu au în conturi economii de 500.000 de lei, dar și un credit de 100.000 de euro, scadent în 2031. 

Un procuror criminalist pentru funcția de vicepreședinte al CSM

Licențiat în Drept la Universitatea București, Bogdan Staicu și-a început cariera ca avocat în 2000. După șase ani de avocatură, a intrat în magistratură. A debutat, în 2006, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, iar după doi ani s-a mutat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. 

În 2009, procurorul Staicu a fost promovat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, unde în 2012 a ajuns șeful Secției Urmărire Penală, iar în 2018 prim-procuror, funcție ocupată până în 2022, când a fost ales membru CSM.

Originar din județul Olt, Bogdan Staicu deține o casă și un apartament, moștenit, în Slatina și un autoturism Toyota, potrivit celei mai recente declarații de avere. Ultimele venituri salariale au fost declarate în 2024 pentru anul precedent. Salariul anual încasat de procurorul Staicu în 2023 a fost de 393.242 lei, la care s-au adăugat drepturi salariale restante din activitatea de procuror în cuantum de 81.932 și 79.381 lei diurna de detașare. Potrivit declarației de avere, Bogdan Staicu are și titluri de stat în valoare de 106.246 euro și economii în cuantum de 57.543 lei.

Cum se alege conducerea CSM

Președintele și vicepreședintele CSM sunt aleși dintre membrii Consiliului cu activitate permanentă și care nu au mai ocupat până acum funcții de conducere.

Pe lângă judecătoarea Elena Raluca Costache și procurorul Claudiu Constantin Sandu, din CSM mai fac parte următorii magistrați: Claudiu-Marian Drăgușin (judecător), Alin-Vasile Ene (judecător), Narcis Erculescu (judecător), Daniel Grădinaru (judecător), Ramona-Graţiela Milu (judecător), Gheorghe-Liviu Odagiu (judecător), Mihaela-Laura Radu (judecător), Denisa-Angelica Stănișor (judecător), Daniel-Constantin Horodniceanu (procuror), Emilia Ion (procuror), Mărioara-Cătălina Sîntion (procuror), Bogdan-Silviu Staicu (procuror).

Membrii CSM desemnați din partea societății civile sunt avocatul Ioan Sas și Fănel Mihalcea, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. După ieșirea la pensie, Mihalcea a fost membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica și membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A.” Galați, potrivit CV-ului.   

Membrii de drept ai CSM sunt Lia Savonea, preşedintele Inaltei Curți de Casație și Justiție, Alex-Florin Florența, procurorul general al României, și Radu Marinescu, ministrul Justiţiei.

Magistrații care au mai ocupat până în prezent funcții de conducere în CSM și nu mai pot candida pentru un mandat sunt: Daniel Grădinaru, Daniel Horodniceanu, Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion.