Julian Assange: Cronica unui lung sejur ecuadorian în Londra, de la acuzații de viol și spionaj până la deteriorarea relațiilor cu Lenin Moreno

Fondatorul WikiLeaks, australianul Julian Assange, a locuit șapte ani în ambasada Ecuadorului din Londra, înainte de a fi arestat de poliția britanică. La începuturi, WikiLeaks, rod al colaborării între matematicieni, în special disidenți chinezi, viza regimurile represive din Asia, din fostul bloc sovietic, din Africa subsahariană și Orientul apropiat. Dar majoritatea dezvăluirilor au fost făcute în detrimentul Statelor Unite și în adeseori în beneficiul Rusiei.

Este suspectat că s-a aflat la originea furtului de e-mailuri interne ale Partidului Democrat din SUA, publicate de WikiLeaks în vara lui 2016.

Fostul președinte al Ecuadorului, Rafael Correa, crede că arestarea lui Assange este rodul unei „răzbunări personale” a președintelui Lenin Moreno.

„Este o răzbunare personală a președintelui Lenin Moreno pentru că WikiLeaks a publicat acum câteva zile un caz foarte grav de corupție”, a spus Rafael Correa, care a fost președinte al Ecuadorului între 2007 și 2017.

Este vorba, afirmă el, de dezvăluirea de către Wikileaks a existenței unui „cont secret în Panama, la Balboa Bank”, pe numele familiei Moreno.

Principalele etape ale acestui dosar

• 3 iulie 1971: data nașterii lui Assange, la Townsville (Australia).

Anii 90: devenit programator și dezvoltator de softuri, își descoperă talentul de hacker

2006: creează WikiLeaks, site specializat în dezvăluirea de documente secrete cu, spune el, „circa zece persoane provenite din domeniul drepturilor omului, mass-media și IT”.

• Dezvăluiri și mandat de arestare

La sfârșitul lui iulie 2010, presa mondială publică 70.000 de documente confidențiale privind operațiunile coaliției internaționale în Afganistan, difuzate de WikiLeaks. 400.000 de rapoarte privind invazia americană în Irak sunt publicate în octombrie și, o lună mai târziu, conținutul a circa 250.000 de telegrame diplomatice americane.

În 18 noiembrie, Suedia lansează un mandat european de arestare pe numele lui Julian Assange în cadrul unei anchete pentru viol și agresiuni sexuale, în cazul a două suedeze, în august 2010. Assange spune că sexul a fost consimțit.

Assange se predă poliției britanice în 7 decembrie. Este deținut 9 zile și ulterior arestat la domiciliu în reședința din Suffolk (estul Angliei).

În februarie 2011, un tribunal londonez validează cererea de extrădare a Suediei. Australia se teme că va fi extrădat în SUA cu riscul unei pedepse cu moartea, pentru publicarea de documente secrete americane.

• Refugiat în ambasada Ecuadorului

În 19 iunie 2012, Assange se refugiază la ambasada Ecuadorului din Londra și cere azil politic. Ecuadorul, condus atunci de marea figură a stângii sud-americane Rafael Correa, îi acordă azil în august.

În 2013, Quito cere în zadar ca Assange să fie lăsat să plece în Ecuador.

În ianuarie 2016, autoritățile ecuadoriene resping cererea justiției suedeze de a-l interoga pe Assange.

• Clasarea dosarului de viol

În ianuarie 2017, Assange se declară pregătit să meargă în Statele Unite, cu condiția ca drepturile sale să fie garantate. Declarația a intervenit în condițiile în care Chelsea Manning, condamnată în 2013 la 35 de ani de închisoare pentru transmiterea a peste 700.000 de documente confidențiale către site-ul său, și-a văzut pedeapsa redusă.

Tânăra militantă transgender va fi eliberată patru luni mai târziu. Va intra din nou în vizorul justiției în martie 2019, din cauza refuzului de a depune mărturie în ancheta privind WikiLeaks.

În mai, justiția suedeză clasează acuzațiile de viol.

Noul președinte ecuadorian, Lenin Moreno, anunță că „hackerul” poate rămâne în ambasada sa.

În decembrie, Quito îi acordă lui Assange naționalitatea ecuadoriană și cere Londrei să-i recunoască un statut diplomatic. Marea Britanie refuză.

• Quito își pierde răbdarea

În ianuarie 2018, Ecuadorul afirmă că este în căutarea unei „medieri” pentru a ajunge la un acord privind situația lui Assange.

În februarie, justiția britanică menține mandatul de arest emis împotriva lui pentru încălcarea în 2012 a condițiilor de eliberare condiționată, prin refugierea în ambasada ecuadoriană.

La sfârșitul lui martie, agasat de postările de pe Twitter, guvernul ecuadorian taie internetul și sistemele de comunicare ale lui Assange (parțial restabilite ulterior).

În octombrie, Quito impune un protocol privind vizitele sale, comunicațiile și chiar igiena sa în ambasadă, iar nerespectarea regulilor va antrena „sfârșitul azilului”.

• Arestarea în ambasadă

În 2 aprilie 2019, Lenin Moreno afirmă că Assange a încălcat condițiile de azil.

În 11, Assange, rămas fără naționalitatea ecuadoriană, este arestat în ambasadă de poliția britanică.

Wikileaks acuză că Ecuadorul că a acționat ilegal. Președintele ecuadorian spune că a acționat de „manieră suverană”.

Arestarea a venit în condițiile unei cereri de extrădare americane pentru „pirataj informatic”, o infracțiune pasibilă de cinci ani de închisoare, și a mandatului din 2012 al justiției britanice.

Prezentat în fața unui tribunal, este declarat vinovat pentru încălcarea eliberării condiționate. O altă audiere a fost fixată în 2 mai, pentru cererea de extrădare în SUA.