Jumătate dintre medicamentele vândute online sunt false: „Devine o urgență”. Autoritățile române recunosc că au puține instrumente legale pentru a combate fenomenul

Medicamentele false pun în pericol sănătatea pacientului sau pot duce chiar la deces, atrage atenția Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România. Este vorba despre produse vândute în general online, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că 50% dintre produsele medicamentoase care sunt vândute în întreaga lume online, nu în rețele de farmacii autorizate, sunt false. 

• Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ un milion de oameni mor anual din cauza medicamentelor false, la nivel global, spune Dan Zaharescu.  
• Autoritățile din România admit că, deocamdată, au, din punct de vedere legal, puține instrumente pentru a lupta cu acest fenomen. „E foarte greu să aplicăm prevederile actuale din Codul Penal la situațiile de fapt cu care ne confruntăm. Avem în Codul penal două infracțiuni, însă ele se referă, în principal, la alte produse”, a explicat Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române. 

Riscurile: reacții adverse grave sau chiar de deces 

Medicamentele falsificate „sunt special concepute pentru a înșela pacientul, prin aspect, prin modul de prezentare, fără să ofere beneficiile terapeutice de care pacientul are nevoie. Ele sunt fabricate în absența oricărei proceduri de control de calitate”, a explicat Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România, la dezbaterea „Siguranța pacientului prin siguranța medicamentului”. 

Din acest motiv, ele „reprezintă o amenințare directă la siguranța pacientului”. 

„Astfel  de produse duc la eșecul tratamentului, la reacții adverse grave sau chiar la decesul pacientului căruia i-au fost administrate”, afirmă Dan Zaharescu. 

Un prim risc, explică acesta, este legat de lipsa substanței active din aceste produse: „Pacientul nu urmează tratamentul de care are nevoie, ceea ce duce la progresia bolii.”

În cazul în care substanța activă există, dar este dozată incorect, „ele pot deveni toxice, dacă substanța activă este în cantitate prea mare”. 

Și, de asemenea, „în multe medicamente falsificate există substanțe toxice care pot conține impurități periculoase sau ingrediente care să afecteze grav sănătatea pacientului”. 

În plus, ingredientele nedeclarate pe care le conțin, uneori, aceste produse „pot interacționa fatal cu alte medicamente pe care pacientul le ia și, astfel, îl expun la niște riscuri majore”, mai spune Dan Zaharescu.

Majoritatea medicamentelor false se vând online

Majoritatea medicamentelor false se vând online, adaugă președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 50% dintre produsele medicamentoase care se comercializează online, nu în rețelele de farmacii, ci prin diverse alte canale, sunt produse false.

Au existat cazuri, mai spune Dan Zaharescu, în care acestea au reușit să pătrundă chiar în farmacii sau spitale, prin rețele care au fost ulterior compromise.

„Pentru a contracara fenomenul, Uniunea Europeană a decis, încă din anul 2019, implementarea Directivei privind medicamentele falsificate, directivă care introduce elemente de siguranță obligatorii pe ambalajele medicamentelor eliberate pe rețetă medicală: coduri de bare în două dimensiuni, dispozitive de protecție împotriva deschiderii ambalajelor.

De asemenea, UE a dispus crearea organizațiilor care gestionează atât sistemul european de verificare a medicamentelor, cât și sistemele naționale de verificare a medicamentelor, sub coordonarea autorităților naționale competente”, a explicat el.

„Momentan, îi atacăm pe acești «băieți deștepți» cu armele pe care le avem”

Codul Penal din România prevede două infracțiuni de care autoritățile se folosesc în acest moment în încercarea de a combate acest fenomen, afirmă Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române. 

Există articolele 357 – privind falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse și 358 -privind vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate. Însă acestea se referă, în principal, la alte produse.

Potrivit acestuia, „e foarte greu ca să aplicăm prevederile actuale din Codul penal la situațiile de fapt cu care ne confruntăm”.  „Momentan, îi atacăm pe acești «băieți deștepți» cu armele pe care le avem”, mai spune reprezentantul Poliției.

Comisarul șef își pune, însă, speranțele în aplicarea în România a Convenției Medicrime, „care este deja pe circuitul instituțional. Ceea ce înseamnă că și noi vom avea instrumente apte să combatem acest fenomen.”

Transpunerea în legislația din România a acestei convenții va însemna că „orice operațiune care ține de un medicament falsificat va putea fi încadrat ca infracțiune, dacă tot ceea ce am propus va trece prin lanțul de aprobare”.

„Dacă ratificăm Medicrime, vom putea avea un cadru legal pentru infracțiuni specifice punctuale privind falsificarea de medicamente”, explică Radu Marinică. 

El mai spune că „lucrurile se vor schimba după ce vom aplica în România tot felul de mecanisme, cum este și Digital ServicesAct (un nou regulament european privind serviciile digitale, adoptat în 2022 – n.red.), prin care putem să oprim orice promovare online”.

Fenomen în creștere: „Devine o urgență”

Comerțul online „cu orice”, inclusiv cu medicamente, e un fenomen care „este de așteptat să crească” și să devină „o urgență, din punctul nostru de vedere”,  a afirmat Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, în cadrul dezbaterii. 

Răzvan Prisada spune că rolul instituției pe care o conduce este „de a ne asigura de calitatea medicamentelor vândute populației”.

Dar, adaugă Prisada, „putem face acest lucru exclusiv în ceea ce privește lanțul de distribuție autorizat. Mă refer la farmacii autorizate, care își iau medicamente din depozite autorizate.”

Răzvan Prisada consideră că informarea și educarea pe acest subiect reprezintă cheia problemei: „Dincolo de oricâte amenzi am aplica și oricâte site-uri am închide, cu ajutorul autorităților competente, ritmul în care ele apar se va accelera”, este de părere președintele Agenției Medicamentului.

„Pentru pacient, important este să știe că orice cutie de medicamente îi este înmânată în orice farmacie din România a fost verificată de un sistem perfect funcțional și este un medicament autentic. Ceea ce se așteaptă de la acel medicament este ceea ce scrie în prospect.”

Dar „în momentul în care, din mai multe motive, sursa din care medicamentul respectiv este procurat este neautorizată – cel mai adesea un site care se poate chema în orice fel sau care poate să copieze, inclusiv ca imagine, site-uri reale – în acel moment, nu putem în niciun fel să asigurăm pacientul de faptul că acel medicament este unul autentic. Și cel mai adesea nu este”, explică președintele Agenției Naționale a Medicamentului.

Primul pas către siguranța unui medicament, subliniază oficialul, este „sursa din care ți-l procuri”. 

Agenția Medicamentului face campanie de informare prin Google Ads și în social media

În ciuda creșterii accesului la medicamente online din surse necontrolate, nivelul de informare privind medicamentele falsificate este unul scăzut, mai spune Răzvan Prisada.

Din acest motiv, Agenția Medicamentului a lansat platforma de informare medicamentesigure.ro, care conține sfaturi despre ce înseamnă achiziția sigură și utilizarea în siguranță a medicamentelor, dar și un link către lista farmaciilor autorizate pentru a comercializa online medicamente fără prescripție. 

„Este important ca cei care nu au în acest moment aceste informații să decidă să nu mai achiziționeze medicamente decât din surse autorizate, pe care le putem controla”, spune Răzvan Prisada. 

El adaugă că „persoanele care caută sau cumpără medicamente online sunt din toate zonele sociale”. 

Campania de informare lansată de Agenția Medicamentului va fi una integrată, mai spune Prisada: „Va conține mesaje clare, în limbaj accesibil, nu într-un limbaj ermetic, așa cum folosesc uneori autoritățile.”

În plus, „va fi promovată inclusiv prin Google Ads. În momentul în care deschid și caut orice despre medicamente – nu medicamente falsificate, pentru că înțeleg că lumea nu prea caută medicamente false sau falsificate, dar caută medicamente, antibiotice etc, orice legat de acest subiect – se va afișa un banner pe care, odată ce utilizatorul îl va apăsa, va fi direcționat către platforma medicamentesigure.ro”, mai spune președintele Agenției Medicamentului. 

Campania se va desfășura și „pe toate tipurile de social media, adresate tuturor categoriilor de vârstă”.