Jurnal: Viata mea e un meeting-room (episodul 23)

In cele din urma am dat de Stefan. El m-a gasit pe mine, de fapt. Tocmai cand credeam ca ori este in puscarie, ori in vreun sant. Sunt macabra de la o vreme. Nu am nici cel mai mic control asupra lui. Nu ca as visa sa ii fac agenda si sa ii semnez raportul de activitate, dar totusi. Dispare din ce in ce mai des, este de negasit, iar cand revine este irascibil si agitat. Party all the time, cam asta este deviza lui la intoarcerea din escapadele misterioase.

O tinem din club in club, deja le stiu pe de rost, ca si Bucurestiul asta nu-i mare scofala la capitolul distractie nocturna. Sunt prabusita si este doar o chestiune de zile pana cand se vor prinde cei din televiziune ca am luat-o razna si ca vin la birou direct din crasma.

Deocamdata cota mea este in crestere. Ma apropii cu pasi mari de jurnalele cu audienta maxima. Am trecut de la cel de ora 10 la cel de ora 12 si pentru ca Morocanosul in continuare ma considera opera lui, am toate sansele sa avansez si mai mult de atat.

Acum am si invitati in studiou, cativa editori care muncesc de cad in cap sa imi faca documentari meseriase si chiar o noua garderoba. Am evoluat de la taioarele de serie la cele facute la comanda, iar garderobierele ma trateaza cu respect. Au fost trei la un moment dat, dar una dintre ele m-a scos din sarite, asa ca am aranjat-o. Ma schimbam sa intru in emisiune, cand odata o aud comentand nu stiu ce despre mine.

Nu am prins tot contextul, dar un lucru mi-a fost foarte clar. Femeia insaila o barfa oribila despre cum ca m-ar fi vazut Roscata la toaleta inghesuindu-ma cu Morocanosul. „Duminica seara tu, cand nu mai era nimeni pe aici. O nerusinata, draga. Se baga pe barbatii insurati si le strica familiile. Nenorocita. Asa raman copilasii pe drumuri. Curve lacome, nu se mai satura. Stiti ce masina are?! Si nici macar nu are numar de leasing.

A luat-o cu banul jos!”, se ambalase imbecila, fara sa isi dea seama ca sunt acolo. Ce ma enerveaza cel mai tare este ca nici macar nu este adevarat. OK, daca era cum spune ea, mai ca nu m-as fi suparat. Chestia e ca Morocanosul este imun, dar absolut imun, la sexul la birou. De fapt, este imun la sex cu alta femeie in afara nevesti-sii, ca am aflat ca are si asa ceva. Initial crezusem ca este burlac mucegait, cu probleme de potenta.

Nu este, adica nu este burlac, Cu potenta habar nu am cum sta, dar stiu acum ca are pe undeva o nevasta. Nu ca ar fi ea vreo mare dama, dar lui ii place doar ea, se pare. De fapt nici nu ma intereseaza aspectul. Tipul ma agreaza profesional si se crede Pygmalion, adica zideste cu pasiune o vedeta de televiziune. C’est moi! Vedeta vreau sa zic. Am terminat-o pe palida aia de la garderoba.

Nu am facut scandal, nu am povestit nimanui nimic. Am asteptat doar ziua in care era singura in tura. Cand a iesit in pauza sa bea o cafea la bufet, am profitat de increderea ei uriasa in oameni (lasa usa deschisa, pe principiul ca are de-a face numai cu domni), am intrat in camera imensa ticsita cu hainele de scena ale vedetelor si am improscat cu spray colorat galben costumele lui Guru si camasile scortoase ale moderatorului chelios de talkshow-uri nocturne.

Daca tot eram in zona, am trecut si pe langa zestrea Roscatei, lasand o mica amintire. Mult spray verde neon. I-am tras si Corei cateva jeturi pe o hainuta deschisa la culoare. Asa, pentru ca m-a dezamagit! Am stins lumina si am plecat. A doua zi am aflat ca nu mai avem decat doua garderobiere. A treia, ea, isi daduse demisia; probleme de sanatate cica. Stefan nu a fost pe faza cand i-am povestit toata tarasenia.

Nici nu cred ca m-a ascultat cu atentie. Este foarte preocupat. „Afaceri baby, nu ai tu cum sa intelegi. Nu-ti mai bate capsorul, ca faci riduri si te devalorizezi”, imi spune de cate ori insist sa aflu ce naiba tot are in ultima vreme. Mi-a scapat Fane ceva, dar nu suficient: „Am ratat niste combinatii tari, iar acum alearga fraierii prin targ sa isi recupereze banii”. Presupun ca fraierii sunt altii, nu Stefan, Igor si Fane.

Dificil, oricum. Ma taraste la tot felul de petreceri cu mahari si dame de consumatie si ma prezinta in dreapta si in stanga.

Week-end-ul trecut a iesit scandal din cauza asta. Eram intr-o spelunca de fitze, cu circuit inchis. Undeva, intr-un subsol dintr-un cartier de lumea a treia, un tip cu bani si idei a facut chestia asta. Este un fel de club, total atipic, o combinatie intre salon chinezesc de prizat opiu si carciuma de mateloti britanici.

Chiar nu pot descrie peisajul, atat este de neobisnit. Per ansamblu, atmosfera nu este rea, doar socanta. Se vine la costum. Obligatoriu. Si se ramane aproape la fundul gol. Tot obligatoriu. Gazda si animatoarele umbla semigoale, toata lumea isi etaleaza lenjeria intima in modul cel mai natural cu putinta. Poti face orice, dar orice, cu conditia sa nu o pui de un scandal. Deci stateam cu baietii intr-un coltz retras.

Stefan a disparut intr-o incapere alaturata si s-a intors insotit de trei tipi. Nu le-am dat nici o atentie, eram obosita si mai si bausem una, alta. Abia cand unul dintre ei s-a impins in fata insistand sa imi sarute mana am devenit mai atenta. „Iubito, este chirurgul despre care ti-am vorbit. Te face de revista. Stati putin de vorba. Iar domnii sunt de la o revista pentru high-life, de mare tiraj.

Cea mai tare din parcare” mi-a spus Stefan. Am vazut rosu. Tot nu renunta la marota lui cu umflatul sanilor si botului. Cica asa cere piata. Care piata? Ma scoate din sarite cu chestiile astea. Stiu ca glumeste, dar m-am saturat sa aud ca investeste in mine pentru profit. Sare calul. M-am ofticat pe fatza, iar Stefan nici una, nici doua, mi-a dat o palma! De fata cu marlanii aia! A iesit mega urat; cu tipete.

Citeste aici toate episoadele