Kelemen Hunor exclude prelungirea mandatului lui Iohannis în caz de stare de urgenţă: „Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, exclude aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituţia României, care prevede că mandatul preşedintelui Klaus Iohannis ar putea fi prelungit prin lege organică în caz de stare de urgenţă, după decizia de vineri a CCR privind anularea alegerilor prezidențiale.

„Constituţia scrie că mandatul preşedintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul preşedintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol scrie aşa: «Mandatul preşedintelui se termină în momentul în care noul preşedinte depune jurământul». Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituţie. Şi al treilea alineat spune că se poate prelungi mandatul preşedintelui în caz de război, în caz de stare de urgenţă. Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor, pentru Agerpres.

El consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul preşedintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională (CCR).

„Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă preşedintele nu poate să rămână – preşedintele actual – atunci, sigur, noul preşedinte al Senatului va crea funcţia interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidenţiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică”, mai afirmă președintele UDMR.

Constituţia prevede, la articolul 83, următoarele: (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales; (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat vineri, printr-o decizie fără precedent luată de Curtea Constituțională.

Hotărârea a venit cu două zile înaintea turului al doilea al scrutinului prezidențial, în care instraseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care în diaspora votul se desfășura deja.

Primul tur fusese validat de CCR la începutul acestei săptămâni, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.

Joi, CCR a primit patru sesizări de la SNSPA, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș.

Sesizările au venit după desecretizarea rapoartelor înaintate CSAT de către serviciile de securitate, care vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are „modul de operare al unui actor statal”.

Însă CCR a transmis în cursul serii de joi că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”.

Vineri seară, Biroul Electoral Central (BEC) a decis oprirea votării în diaspora, la trei ore de la decizia CCR.