Kommersant: Mana Rusiei este peste tot
La un an de la alegerile prezidențiale din SUA, tema presupusei implicații a Rusiei în campania electorală a devenit, din americană prin excelență, euro-atlantică, scrie Kommersant citat de Rador. Mai mult de zece state, între care Marea Britanie, Franța, Germania, Spania și chiar Malta, au acuzat Moscova că încearcă să le influențeze politica internă – între altele, prin utilizarea celor mai noi tehnologii informaționale.
Ultimele acuzații la adresa Rusiei au fost făcute de președintele Consiliului European, fost prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, care a văzut ”planul Kremlinului” în acțiunile partidului ”Dreptate și Justiție”, aflat la guvernământ în acest moment în Polonia. Potrivit Kommersant, transferul teoriei ”complotului rusesc” în sfera politicii practice a SUA și Statelor Unite amenință legăturile dintre Rusia și Occident cu o nouă criză de sistem. Publicația rusească ”Kommersant” a pregătit o trecere în revistă a țărilor până la care care, după părerea autorităților acestora, s-a întins ”mâna Rusiei”.
Statele Unite ale Americii. Prima care a anunțat ”influența Kremlinului ” asupra campaniei prezidențiale din Statele Unite a fost Hillary Clinton, candidat din partea Partidului Democrat al SUA, care a pierdut în cursa pentru prezidențiale. După cum a declarat doamna Clinton, serviciile speciale rusești au spart poșta electronică a unor membrii importanți ai Partidului Democrat, au găsit scrisori compromițătoare pe care le-au dat drumul pe Internet. Deja după alegeri Hillary Clinton declara în mod repetat că de înfrângerea pe care a suferit-o sunt vinovate mai ales autoritățile din Federația Rusă și președintele Vladimir Putin personal. Cel de-al 44-lea președinte SUA, Barack Obama, a opinat la ultima sa conferință de presă că omologul său rus a condus operațiunea de implicare în alegerile americane.
În ianuarie 2017, cu două săptămâni înaintea învestirii în funcție a lui Donald Trump, a fost publicat un raport centralizator al serviciilor speciale americane care conținea aproximativ aceleași concluzii.
Donald Trump însuși vorbește evaziv despre așa-zisa implicare a Rusiei în procesele electorale din țara sa – ba se alătură învinuirilor făcute la adresa Kremlinului, ba afirmă că atacul cibernetic asupra serverelor democraților putea fi făcut de ”oricine ”, iar ”toată această poveste a fost pusă pe ascuns la cale de democrați”. Trump a semnat totodată decretul de lege care permite înăsprirea considerabilă a sancțiunilor împotriva Rusiei: acest document a fost elaborat de Congresul SUA, ca răspuns la ”amestecul rusesc”.
Totodată, în SUA au fost înființate cinci comisii pentru anchetarea unui posibil complot al echipei lui Donald Trump cu autoritățile ruse – una sub conducerea procurorului special Robert Mueller, două în Senat și în Camera Reprezentanților. ”
În afară de spargerea poștei democraților, Rusia este învinuită de folosirea rețelelor de socializare pentru a influența asupra opiniei publice din Statele Unite. La audierile din Congres, top-managerii de la Facebook, Twitter și Google au relatat cum ”conturile care au legătură cu Rusia” răspândeau informații care dezbină societatea americană.
Rusia neagă categoric toate acuzațiile similare. Pe 11 noiembrie, Vladimir Putin a spus despre cele petrecute că sunt ”o manifestare a luptei politice interne în curs de desfășurare ”. Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a calificat în repetate rânduri versiunea referitoare la încercările Rusiei de a influența alegerile din SUA ca fiind ”absolut neîntemeiate”. La rândul său, șeful Ministerului de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a subliniat că criticii Moscovei nu au prezentat nici un fel de dovezi că au dreptate.
Marea Britanie. Pe 15 noiembrie 2017 primul ministru al Marii Britanii, Theresa May, a declarat în Camera Comunelor că Comitetul pentru informații și securitate al Parlamentului britanic va studia problema presupusului amestec al Rusiei în referendumul de anul trecut referitor la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Șeful cabinetului a reiterat totodată teza potrivit căreia în ultima vreme Rusia nu o dată s-a amestecat în situația “dintr-o serie de țări ale Europei”. În urmă cu două zile, în discursul rostit la banchetul Lordului Primar, desfășurat în City-ul londonez (în Londra, protocolarul primar al Londrei, reprezentând orașul Londra, nu trebuie confundat cu primarul ales al Londrei care este responsabil pentru întreaga Londră, inclusiv suburbiile sale – n. Wikipedia), May a acuzat Rusia de subminarea sistemului internațional de reguli. Potrivit versiunii primului ministru britanic, ”Rusia încearcă să transforme informațiile într-o armă, comadându-le mass-media de stat să lanseze știri și fotografii fabricate , în încercarea de a semăna vrajbă în Occident”.
Declarațiile Theresei May nu au rămas fără reacție din partea Ministerului rus de Externe. Purtătorul de cuvânt al departamentului amintit, Maria Zaharova, le-a calificat drept ”iresponsabile și fără temei”.
Germania. Pe 27 august 2017, directorul Serviciului federal pentru protejarea Constituției Germaniei, Hans-Georg Maassen, a declarat: ”serviciile speciale rusești sunt deosebit de active în Germania și ar putea încerca să influențeze rezultatele alegerilor pentru Bundestag (acestea s-au desfășurat pe 24 septembrie). Oficialul a remarcat faptul că Moscova este capabilă să organizeze o campanile de dezinformare cu ajutorul atacurilor cibernetice. Hans-Georg Maassen a adăugat faptul că, deși posibilitatea unui asemenea scenariu este mare, Berlinul nu are dovezi că amestecul în alegerile din Germania ”se află pe agenda Kremlinului”.
Pe 30 august, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a remarcat faptul că serviciul de informații german nu a justificat prin nimic afirmațiile referitoare la implicarea Moscovei în campania electorală din Germania. ”Dacă e să vorbim de fapte, toți știu foarte bine că în urmă cu ceva timp s-a stabilit că convorbirile telefonice ale cancelarului german au fost ascultate de serviciile speciale americane. Nu-mi aduc aminte ca serviciul de contraspionaj german să fi declarat ceva în legătură cu acest fapt” – a amintit ministrul.
Franța. Pe 13 februarie 2017, secretarul general al mișcării politice franceze ”Înainte!”, Richard Ferrand, a făcut declarații referitoare la faptul că Rusia se pregătește să intervină în alegerile prezidențiale din Franța. Ferrand a acuzat autoritățile ruse de acțiuni îndreptate împotriva candidatului la prezidențiale Emmanuel Macron, pentru a-i ajuta pe ”candidații pro-ruși” (este vorba, potrivit lui Ferrand, de liderul ”Frontului național”, Marine Le Pen, și liderul partidului de centru-dreapta ”Republicanii”, Francois Filon. După cum a declarat Ferrand, Moscova a influențat rezultatul alegerilor atât cu ajutorul atacurilor cibernetice, precum și prin intermediul canalului de televiziune RT și a agenției Sputnik. Mass-media amintite, potrivit afirmațiilor secretarului general, au răspândit ”informații false”, pentru a crea o imagine negativă a lui Emmanuel Macron.
Canalul de televiziune RT a fost revoltat de acuzațiile venite din partea Franței. ”Se pare că este deja în ordinea lucrurilor formularea unor asemenea acuzații serioase la adresa unui canal de televiziune, fără care acestea să nu fie susținute de nici un fel de dovezi, precum și impunerea etichetei de știri false oricăror reportaje incomode” – au declarat, pentru RIA-Novosti, surse din cadrul serviciului de presă al canalului de televiziune RT. Kremlinul a susținut poziția RT și a calificat acuzațiile Franței ca ”absurde”.
Spania. Pe 10 noiembrie 2017, ministrul de externe al Spaniei, Alfonso Dastis, a declarat că ”deține informații”, potrivit cărora un grup de hackeri ruși, cu ajutorul unor conturi false pe rețelele de socializare, acționează intens pentru ”destabilizarea” situației nu doar în Spania, ci și în UE, în ansamblu. Din declarația oficialului spaniol reieșea faptul că autoritățile ruse ar fi putut fi implicate în campania organizată în sprijinul separatismului din Catalonia, în ajunul referendumului de la 1 octombrie. După părerea domnului Dastis, asemenea amestecuri ar putea fi în interesul Rusiei, întrucât această țară nu se poate simți ”confortabil” pe fondul ”unității” UE.
Totodată, pe 11 noiembrie, ministrul apărării al Spaniei, Maria Dolores de Cospedal, a precizat că deocamdată nu este vorba de acuzații oficiale la adresa autorităților ruse.
Serghei Lavrov a calificat drept ”isterie” declarațiile referitoare la posibila implicare a Rusiei în referendumul din Catalonia. ”Deja ne-am obișnuit ca, după cum am observat, o serie de parteneri de-ai noștri din Europa și de peste Ocean nu au cu ce să se mai ocupe în afară de cum să acuze mass-media noastră” – a declarat ministrul rus. Lavrov a legat acuzațiile la adresa Rusiei de problemele interne din Spania și alte țări care fac acest gen de declarații: ”Probabil că pun la cale o asemenea isterie pentru a abate atenția propriilor alegători de la incapacitatea de a soluționa aceste probleme interne” – a adăugat ministrul.
Olanda. Pe 14 noiembrie 2017, ministrul de interne al Olandei, Kajsa Ollongren, a declarat că Rusia răspândește informații false cu scopul de a destabiliza situația politică din țara sa. ”Rusia folosește mijloacele electronice pentru a influența procesele de luare a deciziilor și opinia publică. Olanda se află în centrul atenției serviciilor specială rusești ” – se arată în scrisoarea adresată de doamna Ollongren Camerei inferioare a Parlamentului Olandez. După cum a afirmat șeful Ministerului olandez de Interne, este vorba, între altele, de încercări de a influența opinia publică în legătură cu ancheta împrejurărilor în care s-a prăbușit Boeingul malaezian (cursa MN17) în Donbass, precum și în legătură cu atacurile hackerilor în companiile olandeze.
În februarie 2017, șeful Serviciul de informații și securitate al Olandei, Robert Bertholee, declarase că implicarea Rusiei în sutele de atacuri cibernetice asupra structurilor de stat ale țării au ca scop răpirea unor documente declarate secrete. ”Consider că acest lucru este o amenințare la adresa democrației noastre. Pericolul constă în faptul că ei (hackerii – n. Kommersant) vor putea influența activitatea parlamentului, precum și luarea deciziilor de către autorități” – a remarcat Bertholee.
Purtătorul de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a amintit Olanda în rândul statele occidentale ale căror acuzații la adresa Rusiei amintesc, după părerea sa, de un ”flashmob”. Această replică a fost determinată de declarațiile făcute la începutul lunii februarie, în Norvegia, referitoare la ”activitatea hackerilor ruși”.
Norvegia. Pe 7 februarie 2017, Serviciul de informații norvegian avertiza că ”Rusia continuă o activă activitate de spionaj în țară, concomitent în câteva direcții”. ”Pericolul cibernetic în ceea ce privește obiective economice, militare și politice din Norvegia crește” – se arată în raportul departamentului citat. În material se precizează că Rusia își exercită influența asupra opiniei publice din țară, ”pătrunzând pe rețelele de socializare și răspândind dezinformarea cu ajutorul acestora”. Departamentul se teme că Federația Rusă ar putea încerca să se amestece în alegerile din Norvegia (alegerile parlamentare din țară au avut loc pe 11 septembrie 2017).
Anterior, pe 3 februarie, purtătorul de cuvânt al Serviciului de securitate al poliției Norvegiei, Martin Berngson, a declarat că nouă conturi poștale din țara sa, care aparțin unor funcționari de stat, au fost supuse unui atac din partea grupului de hacker ART29, cunoscut, de asemenea ca Cozy Bear și, potrivit afirmațiilor sale, are legătură directă cu Rusia.
Ministerul de Externe al Rusiei a calificat ca ”neîntemeiate” acuzațiile privind atacurile unor hackeri ruși împotriva Norvegiei. După cum a declarat aria Zaharova, a devenit deja un trend ca de toate să fie învinuiți așa-numiții ”hacker ai Kremlinului”. ”La acest flashmob participă noi și noi membri. La drept vorbind, noi nici nu avem atâția hackeri” – a remarcat Zaharova. ”Deși se arată că ancheta continuă, bineînțeles, toate premiile au fost deja împărțite, au fost formulate acuzațiile , vinovatul a fost găsit fără a exista dovezi, fără nici un fel de fapte doveditoare. Toate acestea sunt neîntemeiate, nu se face o verificare, pentru că nicăieri nu s-a semnalat nimic”.
Danemarca. Pe 23 aprilie 2017, ministrul danez al apărării, Claus Hjort Frederiksen, declarase că hackerii proruși din grupul Fancy Bear obținuseră vreme de doi ani (2015-2016) accesul la căsuțele poștale electronice ale angajaților departamentului său. Frederiksen nu a precizat ce informație anume a ajuns în mâinile hackerilor, dar a remarcat că aceștia ”au legături cu serviciul de informații sau cu elemente centrale ale regimului din Rusia”. Serviciul pentru informații militare al Danemarcei a adăugat că, deși datele la care a avut acces grupul Fancy Bear nu sunt considerate secrete, atacurile însele prezintă un risc serios pentru securitatea informațională a țării.
Declarația din luna aprilie a șefului departamentului militar al Danemarcei a rămas în Federația fără răspuns.
Suedia. Pe 28 septembrie 2017, ambasadorul Suediei la Moscova, Peter Eriksson , a declarat că Stockholmul se teme de un posibil amestec al Federației Ruse în desfășurarea alegerilor în Riksdagul suedez (parlamentul), planificate pentru luna septembrie 2018. ”Jurnaliștii, analiștii și departamentele au remarcat diversele încercări ale Rusiei – este greu de spus dacă ale statului rusesc sau ale unor cetățeni ai Rusiei – de a influența dezbaterile din Suedia. Acest lucru nu are legătură directă cu alegerile. Nu vreau să exagerez, dar acest lucru există” – a declarat diplomatul pentru agenția RIA Novosti. Anterior, pe 9 ianuarie 2017, premierul suedez Stefan Löfven, declarase că ”nu exclude” posibilitatea producerii unor încercări de influențare de către Rusia a desfășurării alegerilor din Suedia.
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a exclus posibilitatea amestecului Federației Ruse în alegerile din Suedia. ”În ceea ce privește Suedia, deși cineva ne acuză că ne vom amesteca din nou în alegerile dumneavoastră, sunt însă convins că cei care urmăresc situația reală înțeleg cât de comic este acest lucru” – a remarcat ministrul rus.
Bulgaria. La sfârșitul anului 2016, președintele acestei țări, Rosen Plevneliev, declarase că Bulgaria a fost supusă atacurilor cibernetice în timpul referendumului și a alegerilor locale și a presupus că aceste amestec are legătură cu Rusia. ”Acesta a fost cel mai intens și mai puternic atac cibernetic care a avut loc vreodată în Europa de Est” – declarase acesta, precizând că răufăcătorii au încercat mai ales să influențeze activitatea Comisiei Electorale Centrale. Maria Zaharova a spus, referindu-se la concluziile lui Rosen Plevneliev, că, ”ca să nu spun mai mult, sunt ciudate”. ”Trebuie sperat că pe viitor politicienii țării, ai cărei popor este legat de Rusia prin fire seculare de prietenie, se vor abține să facă astfel de declarații nefondate” – a declarat purtătorul de cuvânt al MAE al Federației Ruse.
Muntenegru. În luna mai 2017, ministrul de externe al Muntenegrului, Srđan Darmanović, acuzase autoritățile ruse de amestec în treburile interne ale țării, inclusiv în problema intrării țării în NATO. Potrivit afirmațiilor acestuia, serviciul rusesc de informații a sprijinit ”fățiș” opoziția muntenegreană care milita pentru intrarea țării în Alianța Nord-Atlantică.
În februarie 2017, procurorul special al Muntenegrului, Milivoje Katnic, declarase despre amestecul organelor de stat din Rusia în încercarea de lovitură de stat împotriva premierului în exercițiu al Muntenegrului, care fusese planificată pentru 16 octombrie 2016 , ziua alegerilor în Skupșcina (parlamentul țării).
Serghei Lavrov a calificat aceste acuzații ca ”nefondate”, remarcând faptul că în nici unul dintre cazurile de implicare de care este acuzată Rusia nu a fost prezentat ca dovadă ”nici un fapt”. Kremlinul și-a exprimat, de asemenea, regretul în legătură cu faptul că acuzațiile serioase, care nu sunt confirmate ”de vreo informație demnă de crezut” sunt făcute de reprezentanți oficiali ai Muntenegrului.
Malta. La sfârșitul lui mai 2017 primul ministru ale celei mai mici țări membre a UE, Joseph Muscat, care din cauza scandalului de corupție legat de acesta anunțase organizarea de alegeri parlamentare anticipate, informase despre ”un complot al Rusiei” care ”se coace” pe insulă. Aceasta a fost reacția pe care a avut-o șeful guvernului maltez la articolul ”Rușii sunt bănuiți de crearea unei confuzii în Malta”, articol publicat de publicația internațională ”Intelligence Online”. Potrivit informațiilor autorilor, îngrijorate de ”posibilul amestec” al Moscovei în campania electorală care demarase în Malta, serviciul de informații britanic M16 și CIA americană au adus la cunoștința serviciului de securitate local despre acest pericol.
După cum afirma Muscat, chipurile ar fi vorba de intenția Moscovei de a se răzbuna pe guvernul său pentru două hotărâri date de acesta. Prima se referea la evenimentele din octombrie 2016, când Malta le-a refuzat vaselor grupării purtătoare de avioane a Flotei Maritime Militare a Rusiei, în frunte cu crucișătorul ”Amiral Kuznețov”, să se alimenteze în portul său. A doua hotărâre se referea la un act legislativ referitor la regimul fără vize de intrare în UE a cetățenilor Ucrainei – semnarea acestuia, pe 17 mai 2016, în Parlamentul European, a avut loc în mare măsură datorită eforturilor Maltei, care la acea dată deținea președinția Consiliului UE.
Liderul Partidului Naționalist (de opoziție) din Malta, Saimon Busuttil, a calificat afirmațiile șefului cabinetului ca fiind ”absolut hilare și absurde”. ”Deja nici nu mai știu, să râd sau să plâng – spunea acesta. – Muscat ar fi trebuit să aibă destulă minte ca să înțeleagă că lui Vladimir Putin îi este indiferent dacă el sau altcineva conduce țara”.
Moscova a lăsat declarația premierului Maltei fără răspuns.
INTERVIURILE HotNews.ro