La cafea cu grupurile de interese (de Mircea Marian)

Probabil ca rareori a fost presedintele Traian Basescu mai dezamagit ca atunci cand a aflat ca favorita sa, Monica Macovei, s-a intalnit in secret cu un reprezentant de marca al grupurilor de interese care „roiesc” in jurul guvernului.

Intalnirea dintre Patriciu, Macovei si Tariceanu a avut loc in iunie 2005, iar Basescu – care sustine ca este o persoana „foarte bine informata” – a aflat abia prin ianuarie 2006, cand scandalul ajunsese deja la presa.

seful statului a fost surprins si de faptul ca ziaristii au scris despre existenta a doua intalniri intre ministrul justitiei si petrolistul liberal – din care una in afara sediului Executivului.

Pana la urma, pe Basescu nu avea de ce sa-l mire nici interventia premierului in favoarea lui Patriciu si nici faptul ca Tariceanu nu i-a spus nimic despre aceste demersuri. Dar Macovei a fost, luni intregi, ministrul de suflet al lui Basescu.

Pe la mijlocul anului trecut, cand ministrul justitiei tacea vinovat in ceea ce priveste legaturile cu Patriciu, seful statului nu mai prididea cu laudele la adresa sa. Asa se face ca, dupa ce a aflat de cele intamplate, Basescu a profitat de o sedinta a CSM pentru a-si manifesta public supararea.

„Tu intotdeauna ai fost o exceptie”, i-a spus, atunci, lui Macovei, dar, la acel moment, nimeni nu intelegea substratul ironiei.

O concluzie a episodului Macovei-Patriciu ar fi ca seful statului nu poate decat sa observe – cu mainile legate – cum celebrele „grupuri de interese” au o relatie din ce in ce mai buna cu Executivul.

Chiar daca a ratat informatia despre intalnirea dintre Macovei si Patriciu, avertismentele lui Basescu privind situatia din Ministerele Economiei si Transporturilor au, probabil, la baza informatii solide si nu sunt simple cuvinte aruncate in vant.

Presedintele Romaniei nu-si poate insa permite sa nominalizeze vinovati, pentru ca, in momentul urmator, ar fi acuzat ca da indicatii justitiei. El va putea da, in continuare, si alte avertismente eliptice, precum profetiile oracolului din Delphi, dar ele nu vor fi urmate de efecte in plan juridic.

Dincolo de neputinta sefului statului, intalnirea dintre ministrul justitiei si omul de afaceri liberal este mult mai ingrijoratoare daca o privim ca pe un semn al faptului ca elita politica a Romaniei nu se poate debarasa de tentatia de a se imbogati atunci cand ajunge la putere.

Riscul este sa copiem modelul italian, unde, in anii ?90, a avut loc un cutremur politic, o intreaga clasa politica a disparut, dar cei care au urmat la putere au fost la fel de corupti, insa mai sofisticati.

In Romania, se pare ca singura speranta ca afacerile dubioase sa ajunga sa fie cunoscute este ca la putere sa ajunga o coalitie in care partenerii sa se toarne unii pe altii.

Asa s-a intamplat in perioada guvernarii CDR si, partial, in ultimii ani ai regimului PSD, cand unicul partid aflat la guvernare era scindat in mai multe grupuri de interese. Acum, conflictul Basescu-Tariceanu este cel care face ca presa sa fie permanent alimentata cu scandaluri.

Astfel au aparut la suprafata afacerile cuplului Cocos-Udrea, relatia premierului cu Patriciu, contractele firmelor senatoarei PD Cornelia Cazacu cu Primaria Capitalei sau tranzactiile imobiliare ale vicepremierului Copos. E, cu siguranta, un story cu „va urma”.