La ce trebuie să fim atenți când facem cumpărături pentru 1 Mai şi Paște – recomandările ANPC

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) oferă mai multe recomandări consumatorilor pentru perioada de 1 Mai şi de sărbători pascale, între acestea fiind verificarea termenului de valabilitate şi cumpărarea produselor din zone special amenajate.

Potrivit ANPC, 1 Mai şi sărbătorile pascale reprezintă un moment de vârf pentru activităţile comerciale şi din acest motiv comisarii desfăşoară acţiuni de control, în toată ţara, pentru a verifica modul de comercializare a produselor specifice, scrie News.ro.

„Sunt vizate, în mod special, produsele alimentare de post, peşte şi preparate din peşte, carne, în special carne de miel, preparate din carne, în mod deosebit micii, cozonac, produse de patiserie, ciocolată, produse din ciocolată, produse pe bază de cacao şi grăsimi vegetale (tablete, figurine), vopsea de ouă, bere, vin şi băuturi alcoolice”, au transmis reprezentanţii ANPC.

Recomandări la cumpărături

Astfel, reprezentanţii ANPC oferă mai multe recomandări pe care consumatorii trebuie să le aibă în vedere atunci când fac cumpărăturile.

La cumpărarea produselor din carne tocată

Cumpărătorii sunt sfătuiţi să acorde atenţie deosebită aspectului produsului:

• – Urmăriţi modul de etichetare. Nu cumpăraţi produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare a datei durabilităţii minimale/ datei limită de consum şi a ingredientelor alergene.
• – Refuzaţi produsele din carne tocată pentru care există îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare!
• – Refuzaţi produsele din carne care nu au înscrisă, pe etichetă, data durabilităţii minimale/ data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depăşită!
• – Nu cumpăraţi produse din carne tocată din locuri neautorizate, întrucât comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu poate elibera bon de casă cu care să fie justificată tranzacţia comercială şi riscaţi să achiziţionaţi un produs neconform sau chiar nesigur, care vă poate afecta sănătatea!

La cumpărarea berii

• Trebuie verificate starea ambalajelor (integritate, etanşeitate), limpiditatea lichidului şi data durabilităţii minimale.

Recomandări pentru cei care petrec ziua de 1 Mai în zone de agrement:

Trebuie urmărit, în cazul produselor alimentare, modul de expunere şi comercializare a acestora, pentru a observa unele indicii care pot să conducă la identificarea riscurilor pentru sănătate şi anume:

• – existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele;
• – integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării;
• – etichetarea acestora, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, termenul de valabilitate etc.

De asemenea, înainte de achiziţionarea alimentelor din locuri specializate în acest sens, consumatorii trebuie să se asigure că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate este realizată cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.

Ei trebuie să acorde atenţie preţului afişat şi să verifice concordanţa dintre preţurile afişate la raft şi cele marcate pe bonurile de casă.

Totodată, trebuie solicitat şi păstrat bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doresc să reclame calitatea/siguranţa unui produs.

La comercializarea cărnii şi a produselor din carne

Achiziţionarea cărnii, inclusiv a cărnii de miel, şi a produselor din carne se va face numai din locuri special amenajate, dotate şi autorizate (măcelării, magazine alimentare, locuri special amenajate în pieţe) şi aceasta trebuie să aibă ştampila de control sanitar-veterinar. Numai în astfel de condiţii există garanţia unui produs sigur, ce nu va afecta sănătatea.

”Evitaţi cumpărarea de carne de la persoane şi din locuri neautorizate, din «portbagajele maşinilor», chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic. Comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condiţiile optime de transport, depozitare şi comercializare şi nu vă poate elibera bon de casă cu care să justificaţi tranzacţia comercială şi riscaţi să achiziţionaţi un produs neconform sau chiar nesigur care poate să vă afecteze sănătatea; Verificaţi, prin apreciere directă, proprietăţile organoleptice ale produselor, a semnelor organoleptice de alterare, modificări ale aspectului (aspect de mâzguit, cu prezenţa mucilagiilor), culorii (culoare modificată), consistenţei, prezenţa corpurilor străine. Carnea trebuie să prezinte, la suprafaţă, o peliculă uscată, de culoare roz până la roşie, să fie fermă şi elastică, atât la suprafaţă cât şi în secţiune, iar mirosul trebuie să fie caracteristic de produs proaspăt”, transmit reprezentanţii ANPC.

Consumatorii sunt sfătuiţi să fie atenţi şi la preţ şi să verifice concordanţa dintre preţurile afişate la raft şi cele marcate pe bonurile de casă.

Carnea achiziţionată sub forma refrigerată se va transporta, în condiţii igienice, cât mai repede la domiciliu şi se va depozita la frigider.

Produsele preambalate care prezintă ambalajele deteriorate şi pentru care există suspiciunea deteriorării conţinutului nu trebuie achiziţionate.

La comercializarea ouălor

Achiziţionarea ouălor se va face numai din locuri special amenajate, autorizate. Acestea nu trebuie cumpărate de pe marginea drumului, chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic.

”Evitaţi cumpărarea ouălor care nu sunt păstrate la temperatura indicată de producător sau care sunt expuse spre vânzare la temperatura mediului ambiant. Ouăle de consum trebuie să prezinte coaja intactă, normală, fără fisuri, fără corpuri şi mirosuri străine. La spargerea oului, albuşul trebuie să fie de consistenţă densă, transparent, iar gălbenuşul semiglobulos, uşor aplatizat şi bine delimitat de albuş”, transmite ANPC.

În cazul ouălor vândute în vrac, trebuie comunicate vizibil, cu uşurinţă şi perfect lizibil, informaţiile privind: categoria de calitate (A); categoria de greutate (clasamentul ouălor din categoria A în funcţie de greutate): XL – foarte mare: greutate mai mare sau egală cu 73 g; L – mare: greutate mai mare sau egală cu 63 g şi mai mică de 73 g; M – mediu: greutate mai mare sau egală cu 53 g şi mai mică de 63 g; S – mic: greutate mai mică de 53 g; o indicaţie a metodei de creştere a găinilor; o explicaţie a semnificaţiei codului producătorului; data de valabilitate minimă.

La comercializarea vopselei de ouă

Achiziţionarea vopselei se va face numai din locuri autorizate şi se va citi cu atenţie eticheta produsului, care trebuie să conţină: numele şi adresa producătorului, lista ingredientelor, instrucţiuni de utilizare, data durabilităţii minimale.

ANPC recomandă ca la vopsirea ouălor să nu se utilizeze vopsea pentru alte destinaţii, precum cea tipografică sau pentru textile deoarece utilizarea altor tipuri de vopsele poate prezenta un real pericol pentru sănătate.

La comercializarea produselor de patiserie (cozonaci, checuri etc.)

În primul rând, achiziţionarea produselor se va face numai din locuri autorizate, unde spaţiile de comercializare trebuie să fie în permanenţă curate şi bine întreţinute. Personalul care comercializează produse de patiserie trebuie să poarte echipament de protecţie sanitară, respectiv halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea produselor să se facă cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.

Produsele de patiserie neambalate se vor vinde din recipiente curate, la adăpost de praf şi de insecte, fiind servite numai cu ustensile speciale. Este interzis a se permite consumatorilor să aleagă produsele cu mâna. Produsele de patiserie trebuie să aibă menţionate pe etichetă, obligatoriu, lista ingredientelor alergene, precum şi prezenţa anumitor premixuri, în compoziţie, sau a unor ingrediente care le înlocuiesc pe cele clasice.

Pentru produsele de patiserie preambalate, data durabilităţii minimale este stabilită de producător şi se va inscripţiona pe etichetă/ambalaj.

La comercializarea ciocolatei, produselor din ciocolată, produse pe baza de cacao şi grăsimi vegetale (tablete, figurine)

Etichetele acestor produse trebuie să conţină următoarele informaţii: denumirea produsului, numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului. În cazul produselor din import, se vor înscrie numele şi adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, data durabilităţii minimale, cantitatea netă şi condiţiile de depozitare. Toate produsele din import trebuie să fie însoţite de etichete cu elementele de identificare şi informare în limba română.

Pentru ciocolată şi produse din ciocolată se menţionează în mod obligatoriu conţinutul de cacao substanţă uscată, exprimat în procente, astfel: “cacao…% minim”. În cazul ciocolatei umplute se menţionează produsul de umplutură. Se exceptează de la indicarea cantităţii nete produsele din ciocolată preambalate, cu o greutate mai mică de 50 grame. Această excepţie nu se aplică produselor cu o greutate netă mai mică de 50 grame fiecare, atunci când sunt prezentate într-un ambalaj conţinând două sau mai multe astfel de produse, în cazul în care conţinutul net total, inclusiv ambalajul, este egal sau mai mare de 50 grame. În cazul produselor din ciocolată turnate şi goale în interior, această indicaţie poate fi înlocuită cu conţinutul net minim. Se va face o menţiune privind adaosul de cafea sau băuturi spirtoase, atunci când acesta depăşeşte 1% din masa produsului.

Ciocolata proaspătă trebuie să prezinte o suprafaţă lucioasă, nestratificată şi fără pete, să fie onctuoasă, casantă la rupere fără senzaţie de rugozitate la masticare, culoare şi gust specific, iar drajeurile trebuie să aibă suprafaţa netedă, lucioasă, uscată şi nelipicioasă;

Achiziţionarea produselor se va face numai din locuri autorizate. Trebuie evitată cumpărarea de la vânzători ambulanţi, chiar dacă preţul oferit este comparativ mai mic.

Înainte de cumpărare, consumatorul trebuie să verifice starea ambalajelor (integritate, etanşeitate) şi încadrarea produselor în data durabilităţii minimale, după caz, în data limită de consum stabilită de producător.

La comercializarea vinurilor şi a băuturilor alcoolice

Conţinutul etichetei trebuie să cuprindă: denumirea sub care se vinde produsul, denumirea şi adresa producătorului sau a importatorului sau a îmbuteliatorului, volumul net, concentraţia alcoolică, o informaţie privind lotul, data durabilităţii minimale pentru băuturile alcoolice cu concentraţia alcoolică mai mică de 10% vol. Pentru vinuri, eticheta trebuie să mai conţină următoarele informaţii: categoria de calitate, indicaţia geografică sau denumirea de origine controlată pentru vinurile de calitate superioară, tipul vinului, în funcţie de conţinutul de zaharuri.

Consumatorul trebuie să verifice aspectul lichidului, respectiv culoarea care trebuie să fie corespunzătoare sortimentului, limpede, fără depuneri sau impurităţi în suspensie. La întoarcerea buteliei cu dopul în jos, conţinutul nu trebuie să se tulbure sau să prezinte impurităţi sau scurgeri.

Marcarea băuturilor alcoolice distilate se face cu respectarea reglementarilor în vigoare emise de Ministerul Finanţelor.

Cele mai des întâlnite abateri în anii trecuți

„Ne dorim ca atât ziua de 1 Mai, cât şi Sfintele Sărbători de Paşti, să fie un prilej de bucurie, pentru toţi românii şi să nu fie umbrite de posibile probleme cauzate de achiziţionarea şi consumul unor produse neconforme. De aceea este important ca toţi consumatorii să ţină cont de recomandările noastre”, a declarat Sebastian Hotca, preşedinte interimar ANPC.

Comisarii ANPC au prezentat şi care au fost cele mai des întâlnite abateri de la legislaţie, la comercializarea produselor alimentare specifice zilei de 1 Mai şi Sărbătorilor de Paşti, în urma acţiunilor de control din ultimii ani:

– folosirea unor produse şi proceduri nesigure care puneau în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor: utilizarea unor materii prime cu data limită de consum depăşită (cârnaţi, carne de mici, băuturi răcoritoare); utilizarea unor materii prime fără elemente de identificare (carne de mici, muştar, ketchup); comercializarea unor produse cu urme de mucegai (chifle); utilizarea unui ulei excesiv de ars pentru prăjire; nerespectarea condiţiilor de păstrare şi depozitare a produselor; decongelarea materiilor prime congelate la temperatura mediului ambiant; schimbarea stării termice iniţiale a produselor; folosirea unor ustensile neigienizate cu aspect înnegrit; -utilizarea unui cântar fără verificare metrologică; prezenţa la comercializare a unor produse cu modificări organoleptice (maioneză, sosuri pentru salate, roşii, ceapă, cartofi, castraveţi); utilizarea unor grătare neigenizate corespunzător şi a unor ustensile pentru bucatărie degradate (cleşti pentru grătar, cuţite);

– deficienţe de informare către consumator, de exemplu: lipsa informării cu privire la ingredientele cu potenţial alergen; lipsa informării cu privire la faptul că preparatele provin din produse decongelate; lipsa afişării datei limită de consum.

– comercializarea unor ouă cu data durabilităţii minimale depăşită sau pentru care nu s-a putut stabili încadrarea în termenul de valabilitate (marcare ilizibilă);

– comercializarea unor ouă depozitate la temperatura mediului ambiant contrar recomandărilor de a se păstra la loc răcoros;

-comercializarea unor ouă sparte, crăpate sau murdare, acoperite de corpuri străine;

– neafişarea la locul de vânzare a ouălor în vrac a informaţiilor obligatorii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 589/ 2008 (categoria de calitate, categoria de greutate, o indicaţie a metodei de creştere a găinilor, o explicaţie a semnificaţiei codului producătorului şi data durabilităţii minimale);

– utilizarea unor spaţii de depozitare sau de expunere la vânzare improprii, neigienizate sau deteriorate;

– comercializarea de vopsea de ouă cu data durabilităţii minimale depăşită;

– comercializarea de ciocolată, ciocolată de casă şi figurine din ciocolată, atât cu data durabilităţii minimale depăşită, cât şi cu abateri de informare referitoare la produsul ciocolată de casă;

– existenţa unor afişe cu informaţia “cozonac tradiţional”, “pască tradiţională”, fără ca operatorii economici să deţină atestat pentru produse tradiţionale;

– comercializarea de pască şi cozonaci ambalaţi în folie de plastic, având etichetele cu elementele de identificare ilizibile şi fără a se specifica data durabilităţii minimale de consum;

– comercializarea sub denumirea de vopsea de ouă a unor coloranţi fără elemente de identificare şi caracterizare;

– nerespectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, care prevede evidenţierea substanţelor cu efecte alergene incluse în lista ingredientelor, printr-un set de caracteristici grafice care să le diferenţieze clar de restul listei de ingrediente, de exemplu prin font, stilul caracterelor sau culoarea de fond (la produse din carne, de patiserie şi ciocolata şi produse din cacao). De exemplu la produsul rahat, producţie Bulgaria, componentul alergen, respectiv amidon din grâu, nu era pus în evidenţă prin caracteristici grafice diferite de restul ingredientelor şi nu erau specificate categoriile ingredientelor carmoizină şi acid citric, iar pentru ciocolata de menaj, ingredientul alergen soia nu era pus în evidenţă prin caracteristici grafice diferite de restul ingredientelor;

– neindicarea componentelor cu potenţial alergen dioxid de sulf pentru vinul (alb şi roşu) comercializat vrac;

– înscrierea pe etichetă a unor informaţii ce puteau induce în eroare consumatorul, de exemplu: prezentarea preparatelor din carne ca fiind „produse ţărăneşti”, dar la care s-au folosit de fapt dextroză, conservanţi (azotit de sodiu), antioxidanţi (acid ascorbic), potenţiator de gust (monoglutamat de sodiu);

– comercializarea unor produse de patiserie cu umplutura de ciocolată, în fapt utilizându-se, ca ingredient, „choco filling decoration” (în lista de ingrediente erau înscrise zahăr, ulei vegetal rafinat de floarea-soarelui, palmier, cacao 10-12% şi având în vedere faptul că nu conţineau min. 35% substanţă uscată totală de cacao, umplutura nu era ciocolată);

– comercializarea de cozonac utilizând ca denumire a produsului “cozonac cu nucă 30%”, în realitate utilizându-se umplutură de nucă 12%;

– schimbarea stării termice din produse refrigerate în produse congelate;

– comercializarea unor părţi de carcasă miel netoaletată, cu urme de blană, organe de miel congelate ambalate la pungi de 1 kg expuse, în vederea comercializării, în ambalaje deteriorate (sparte) şi fără clipsuri care să închidă ambalajul.