Lacrimi si acrituri

Traian Basesu s-a pus pe plins ca un actor prost, pentru a atrage electorat. Citeva zile am auzit aceasta enormitate, repetata cu obstinatie, cu diverse adaugiri care de care mai grotesti. Trebuie sa fii rau, altfel pari exaltat, trebuie sa spui ca e telenovela, altfel esti credul, trebuie sa fii si sa pari acrit ca domnii C.T. Popescu si Ion Cristoiu, altfel esti suspect.

Teza telenovelei nu explica insa de ce un politician care s-a bazat pe imaginea de om puternic si dintr-o bucata isi arunca in aer “acoperirea”.

Dupa logica scenariului, ar trebui sa credem ca in haosul perfect de la sediul PD, unde nimeni nu parea a sti ce se va intimpla, Traian Basescu isi pregatea tacticos iesirea: “deci, vorbeste Stolo, sper sa nu uite sa aiba si el un ton de om cit mai terminat; il las sa faca pe muribundul, apoi tac citeva secunde, ma ridic in picioare, ma fac ca imi tremura mina, ma uit in pamint si incep sa

pling. Mamaaa, ce lovitura de imagine! Ha ha ha, sa vezi ca pina si cetepeu ma crede, ha ha ha!”. Da, suna foarte logic.

O acreala ceva mai subtila a manifestat si Adrian Nastase, o victima colaterala a situatiei. Intr-o conferinta de presa pe care nu avea de ce sa o convoace, a aruncat pe piata scenariul in care Basescu ii pregatea de multa vreme iesirea lui Stolojan pentru a-i lua locul.

Care loc nu e prea clar: Basescu nu se va simti bine in pielea de prezidentiabil si isi pierde principalul sustinator in cadrul Aliantei. De fapt, acum Basescu are o mare problema in relatiile cu PNL, cu care convietuia doar prin arbitrajul permanent al lui Stolojan.

Desi nu pare, Basescu este in felul lui un cruciat care lupta din pozitii inegale cu un balaur, s-a convins pe sine ca are aceasta misiune si manifesta permanenta temere a fanaticului fata de tradare. Afaceristii versatili si dornici de combinatii din PNL nu pot decit sa-i trezeasca suspiciuni.

Asa cum tot constiinta de om tradat tocmai cind e pe cale sa dea o lovitura balaurului l-a facut sa plinga. Inamicul era in fata, dar a primit o lovitura din spate si a fost cam prea mult chiar si pentru el. E atit de simplu. Nu trebuie sa fii fan Basescu sa il crezi.

Revenind la victima colaterala Adrian Nastase, deja a doua zi a inceput sa greseasca: a spus despre seful PD ca este mitocan, parea oarecum abatut, oricum departe de premierul radios care mingiie vaci romanesti la stirile etern proguvernamentale de la TVR. Frica lui Nastase de Basescu tine si ea de patologia personajului politic pe care si el l-a creat.

Nastase trebuie sa fie magistral in esenta si popular in aparenta, trebuie sa impuna, sa domine adunarea prin simpla sa aparitie, este personajul extraordinar coborit temporar printre muritori, direct din cercul geniilor politice care fac Pamintul sa se invirta. Prin doua hohote scurte Basescu il face din nemuritor si rece, oarecum muritor si ceva mai nervos.

Aura atent intretinuta de propaganda de partid se poate risipi la un simplu “Bai, domnu` Nastase, tu chiar ne crezi prosti!” aruncat de marinar.

La rindul sau, Basescu are un mare adversar: Basescu cel popular de pina acum. Va trebui sa convinga oamenii ca acest Basescu poate fi si prezidentiabil, ca poate sa fie si serios cind vrea.

A demonstrat foarte bine acest lucru in campania pentru Bucuresti, unde l-a lasat pe mitocanul Mitica Dragomir sa il terfeleasca pe aerianul Geoana, in timp ce primarul Basescu parea un om ocupat cu treburi mai importante, venit sa stea putin de vorba cu baietii de minge. Oricum, dupa ce a plins de doua ori in doua zile, pare a fi cu nervii la pamint.

Deja a comis o gafa majora vorbind de tepe pentru pesedisti dupa alegeri. Electoratul nu va alege la Cotroceni pe cineva care ar putea sa genereze instabilitate. Dupa ce va limita pagubele cit de cit, dupa ce va convinge cit mai multi dintre instabilii din PNL ca poate totusi sa cistige, va trebui sa se relaxeze citeva zile, macar sa se convinga ca are intr-adevar de ce sa mai lupte.

Halucinanta este interventia ministrului Sanatatii care a dat imediat un comunicat din care se intelege ca a vorbit cu doctorii si Stolojan nu era chiar atit de bolnav si ar fi putut continua. Este halucinant pentru ca se confirma astfel cit de securistic functioneaza puterea in Romania.

Ministrul Sanatatii pune mina pe telefon, intreaba niste medici care trec peste deontologie si divulga informatii personale, apoi acelasi ministru se si lauda public cu isprava sa. Ideea unui santaj in care au fost folosite arbitrar institutiile statului nu putea primi o confirmare mai buna.

Era sa termin articolul fara nimic despre Stolojan. Deja pare istorie. Iesirea sa nu este iresponsabila cum s-a spus, dar este in mod clar definitiva. Nu se mai intoarce, s-a dovedit prea slab pentru jocul asta. Sint oameni care pot suporta mizerii in ideea ca au o lupta de dus, si cel mai bun exemplu este Basescu.

Si sint oameni care nu suporta si ii abandoneaza pe primii fara a fi totusi abominabili, pur si simplu nu pot. Un om care nu mai suporta un mediu prea toxic pare a fi o pierdere, parca iti pare rau ca nu l-ai ascultat mai atent cind avea ceva de spus. Stolojan a iesit din scena facindu-se uman, prea uman.

Cristian Ghinea