Lazea, economistul sef al BNR, catre romani: Daca vreti sa traiti ca nemtii, nu puteti sa munciti ca grecii

Relaxarea politicilor monetare si fiscale nu conduce la crestere economica, a declarat Valentin Lazea, economistul sef al BNR, citat de Mediafax. Lazea a mai precizat in cadrul unei conferinte organizate de site-ul cursdeguvernare.ro pe tema aderarii la zona euro ca economistii ignora experienta din ultimele secole care arata ca nu aceasta este „calea”, iar decidentii din Romania cad in capcana noilor idei.

„Daca numai prin politici monetare si fiscale relaxate s-ar obtine crestere economica, atunci Zimbabwe ar trebui sa aiba cea mai mare crestere economica pentru ca ei au cea mai relaxata politica monetara. Problema este ca intelepciunea, secole intregi de management economic arata ca nu prin politici fiscale si monetare laxe se obtine crestere economica. Ceea ce agraveaza problematica in momentul de fata este ca in lume exista un trend general care spune ca asta e calea cea buna. Economistii in general au abdicat de la invatatura de secole care spune ca nu asta e calea si acum incearca sa fie mai destepti decat toate generatiile trecute, arunca la gunoi cartile si experientele care spun ca nu politica monetara si fiscala laxe genereaza cresterea si acum incearca sa reinventeze roata. Si daca economisti din toata lumea spun asta, si ai nostri decidenti spun ca de ce sa nu creada chestia asta? Va fi o batalie ideatica si miezul problemei pentru multi ani de acum inainte”, a afirmat Lazea la o conferinta pe tema aderarii la zona euro, mentionand ca exprima un punct de vedere personal.

El a aratat ca nu se poate „arunca la gunoi” experienta de sute de ani pentru a se trece la o noua abordare, gresita in opinia lui. Totodata, a precizat ca situatia statelor este diferita, iar Romania nu se poate compara cu state puternice, care au detinut imperii, precum Marea Britanie sau China, aceastea avand posibilitatea sa-si acopere datoriile interne prin active detinute in strainatate.

„Daca insa tu (Romania – n.r.) esti debitor net si n-ai imperii, despre ce vorbim?”, a intrebat retoric Lazea.

Guvernul a prezentat saptamana trecuta proiectul noului Cod Fiscal, care prevede mai multe masuri de relaxare fiscala, precum reducerea, incepand cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza urmand sa scada la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanti si alcool, eliminarea impozitului pe constructiile speciale si a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum si reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, insa jumatate din suma va fi recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului.

Lazea a punctat ca adoptarea euro este legata puternic de cresterea economica si reformele structurale.

Romania are nevoie de o perioada de minim sase ani pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumparare din media UE de 60%, la finele anului trecut indicatorul situandu-se la 54% din media UE.

Pe de alta parte, Lazea a reiterat ideea ca daca o tara are politici bune, reformiste, poate atinge un nivel inalt al cresterii economice atat in interiorul, cat si in afara zonei euro.

El a precizat ca, pentru aderarea la zona euro in 2019, asa cum a fost anuntat obiectivul de autoritatile romane, Romania ar trebui sa intre la inceputul anului viitor in anticamera zonei euro, respectiv in mecanismul ratelor de schimb (ERM-2).

„Ca sa intram in 2019 in zona euro, ar trebui ca la inceputul anului viitor sa intram in mecanismul ERM-2 si vad ca nu se intampla nimic. Chiar daca este tarziu, ar mai fi inca timp”, a mentionat economistul.

Lazea a atras atentia ca odata ce Romania intra in zona euro, reformele structurale nu mai pot fi relaxate niciodata, intrucat altfel ajunge in situatia Greciei sau Portugaliei, si ca angajamentul unei tari pentru competitivitate si eficienta este pentru totdeauna.

„Rezulta ca in Romania este necesara o schimbare culturala profunda la toate nivelurile societatii. Daca romanii vor sa traiasca ca nemtii, trebuie sa gandeasca ca ei, sa munceasca ca ei. (…) Intrebarea care se pune este daca Romania vrea sa faca parte din grupul tarilor performante sau din cel al statelor sub-performante, alaturi de Grecia sau altele? Atunci trebuie sa intrebi publicul: vreti sa traiti ca nemtii? Stiti ca daca vreti sa traiti ca nemtii, nu puteti sa munciti ca grecii?”, a punctat economistul.

In opinia lui, pentru ca Romania sa poata ajunge la un nivel performant, guvernul trebuie sa ia masuri nepopulare de reforma, chiar in lipsa unor acorduri cu institutii financiare internationale, iar publicul trebuie sa fie avizat si sa inteleaga aceasta abordare.

Mai mult, orice guvern care doreste sa promoveze serios reforme structuale trebuie sa indeplineasca trei conditii, respectiv sa aiba convingerea interna privind necesitatea reformelor, sa comunice in permanenta cu societatea despre scopul final al reformelor si sa coalizeze grupurile care for castiga de pe urma reformelor.

Lazea considera ca in primul rand ar trebui indeplinite reformele incluse in programul cu FMI, privind infrastructura, transporturile, energia. El a dat totodata un alt exemplu de reforma care ar putea avea beneficii multiple, anume trecerea a circa doua milioane de mici fermieri din agricultura de subexistenta in activitati de mica industrie si servicii in mediul rural, devenind astfel angajati in mediul rural, dar in alte activitati.