Legea 5G a fost promulgată de președintele Iohannis: Miza și schimbările care vor avea loc în rețelele telecom dacă un producător 5G nu primește avizul CSAT

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 11 iunie 2021, decretul pentru promulgarea Legii privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele operatorilor de comunicații. Echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani. Adoptarea acestei legi este una din condițiile lansării 5G, prin care statul speră să atragă peste 500 milioane de euro.

Potrivit legii, autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.

Ce se întâmplă dacă un producător 5G nu obține avizul CSAT: Operatorii telecom mai pot folosi echipamentele ce țin de rețeaua de acces și transport timp de 7 ani, iar elementele ce țin de nucleul rețelelor doar 5 ani

Potrivit unui amendament al comisiilor juridică, economică, de apărare şi pentru comunicaţii din Senat, amendament însuşit de plen, furnizorii care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile pot folosi echipamentele pentru un termen de 7 ani în cazul reţelelor şi pentru zona de nucleu – 5 ani.

Amendamentul, inițiat de senatorii PNL, USR, PSD, UDMR membri ai comisiilor raportoare și admis cu unanimitate de voturi este următorul:

„Tehnologiile, echipamentele și programele software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național, precum și în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G, ai căror producători nu obțin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu excepția celor din nucleul rețelei, care pot fi utilizate pentru o perioadă de 5 ani, perioade ce se calculează de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Cum a fost motivată introducerea acestui amendament:

„Prin amendament se propune ca elementele ce țin de rețeaua de acces radio și transportul traficului aferent acesteia, să mai fie utilizate pentru o perioadă de 7 ani, cu motivația că acest tip de echipamente au un impact însemnat inclusiv din punct de vedere financiar asupra rețelelor existente, iar activitățile ce se referă la înlocuirea acestora sunt mult mai consumatoare de resurse, inclusiv a resurselor de timp. În același timp, riscul de securitate cibernetică este unul limitat.

Pe de altă parte, elementele ce sunt incluse în nucleul rețelei (sau ‘core network’) reprezintă un risc de securitate semnificativ mai mare la nivel național și pentru rețea în ansamblul său. Prin nucleul rețelei se identifică partea centrală a unei rețele mobile de comunicații electronice care asigură servicii utilizatorilor potrivit profilului acestora și care este responsabilă de realizarea unor funcții critice precum autentificarea, localizarea, rutarea.”

CITEȘTE AICI INTEGRAL RAPORTUL CU AMENDAMENTELE ADMISE ADOPTAT DE PLENUL SENATULUI

Miza adoptării Legii 5G: Lansarea licitației din care statul ar putea câștiga peste 500 milioane de euro / Ce pierderi ar avea chinezii de la Huawei

Intrarea în vigoare a legii securității rețelelor 5G, care ar putea exclude chinezii de la Huawei din rețelele de comunicații din România, este una din condițiile esențiale pentru lansarea licitației pentru frecvențele 5G în acest an.

În proiectul legii bugetului de stat pe 2021 este estimată atragerea a 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din valorificarea licențelor așa zis 5G, care ar urma să fie scoase la licitație în acest an.

Interzicerea Huawei de la livrările de echipamente către piața din România în conformitate cu proiectul de lege 5G adoptat recent de Guvern ar costa industria locală de telecomunicații între 2,7 miliarde de euro și 4,2 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, reprezentând costuri suplimentare și venituri pierdute, arată un studiu comandat de Huawei. În aceeași perioadă de timp, compania chineză ar pierde peste 2,7 miliarde de euro. Studiul vine în contextul unui lobby puternic făcut de companiile chineze, în frunte cu Huawei, împotriva legii 5G.

Principalele prevederi ale proiectului legii 5G:

„Pentru realizarea scopului prevăzut, utilizarea de tehnologii, echipamente şi programe software în cadrul infrastructurii informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele 5G, cu excepţia echipamentelor terminale folosite de utilizatorii finali definiţi potrivit OUG 111/2011, este condiţionată de obţinerea de către producători a unei autorizaţii, în condiţiile prezentei legi. Autorizarea se acordă prin decizie a prim-ministrului pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termen de 4 luni de la data solicitării.

Avizul conform se fundamentează pe o serie de documente, precum şi pe evaluări din perspectiva riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.
În situaţia în care sunt identificate riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii ţării ca urmare a analizei, avizul CSAT este negativ.
Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice autorizaţi pot utiliza numai tehnologii, echipamente şi programe software în reţelele 5G realizate de producători autorizaţi, în conformitate cu prezenta lege.
Constitutie contravenţie utilizarea de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice a tehnologiilor, echipamentelor şi programelor software în reţelele 5G puse la dispoziţie de producători care nu au obţinut autorizarea stabilită de lege şi se sancţionează cu amendă în cuantum cuprins între 1% şi 5% din cifra de afaceri”.

Ce ‘obstacole’ sunt în calea demarării licitației 5G în 2021

Amânată deja de 2 ori, așa zisa licitație 5G ar trebui să aibă loc în a doua jumătate a acestui an, iar Guvernul a estimat deja în proiectul legii bugetului de stat pe 2021 că ar atrage 2,5 miliarde de lei (peste 510 milioane de euro) din vânzarea licențelor pentru noile benzi de frecvențe radio.

Conducerea ANCOM, autoritatea de reglementare în comunicații, care organizează această licitație a prezentat în luna februarie într-o conferință pe tema percepției românilor despre 5G, cât ar putea câștiga bugetul de stat din vânzarea așa numitelor licențe 5G, dar și aspectele legislative fără de care licitația 5G ar putea să nu aibă loc nici în 2021.

Licitația pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3400-3800 MHz are nevoie de mai mulți pași legislativi pentru a fi demarată și anume:

– Adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (așa numita Lege 5G – care transpune și Memorandumul 5G cu SUA);
– Transpunerea în legislația națională a Codului european al comunicațiilor electronice;
– Stabilirea cuantumului valorii minime a taxei de licenţă pentru acordarea unor drepturi de utilizare a frecvenţelor radio, precum şi a condiţiilor de plată a taxei de licenţă;
– Finalizarea Caietului de sarcini ce stă la baza licitației.

Bogdan Iana, vicepreședinte al ANCOM, a precizat care ar fi orizontul de timp estimat pentru organizarea licitației 5G în acest an.

„După ce Parlamentul va adopta legea privind implementarea noului Cod al Comunicațiilor și legea privind securitatea rețelelor 5G, din momentul publicării lor în Monitorul Oficial, ANCOM poate porni licitația de spectru în 3 luni jumătate, maxim 4 luni, având în vedere etapele de consultare publică a noului caiet de sarcini, rezultat după aprobarea acestor acte normative, în paralel – adoptarea HG privind aprobarea taxelor de pornire ale licitației. Deci în ceea ce ne privește, termenul pe care-l avansăm este că putem porni procedura de licitație în maxim 4 luni de zile după adoptarea acestor 2 legi în Parlament.”, a declarat, în data de 24 februarie 2021, Bogdan Iana, vicepreședinte ANCOM.

Întrebat dacă este posibil ca licitația 5G să aibă loc în 2021, vicepreședintele ANCOM a spus că acest lucru depinde de adoptarea celor două legi.

„Cred că este posibil, dar în condițiile în care Parlamentul adoptă cele două legi în actuala legislatură.”, a spus Bogdan Iana.

Actuala legislatură se încheie la finalul lunii iunie 2021, moment de la care se intră în vacanță parlamentară. Dacă proiectul legii 5G este în procedură de urgență la Senat, care este și camera decizională, proiectul legii privind implementarea Codului Comunicațiilor este încă pe circuitul de avizare la Guvern, fiind șanse minime să fie adoptat de Parlament în actuala legislatură.

CITEȘTE ȘI: