Legea care afectează producătorii de energie hidro în beneficiul Apelor Române / Amendamentele controversate au fost inițiate chiar de ministrul energiei

După Fondul Proprietatea a venit rândul micilor producători de energie hidro să critice dur intenția unor deputați de a majora taxele pe care le plătesc Administrației Apele Române. Reamintim că potrivit unor amendamente depuse la un proiect de lege, aflat acum în dezbatere în Camera Deputaților, tarifele vor fi stabilite la un nivel fix de 33 lei/MWh, ceea ce ar însemna o creștere cu 55%. Amendamentele au fost depuse de Virgil Popescu, deputat PNL și ministru al energiei, și Tánczos Barna, senator UDMR. Amendamentele au fost aprobate în Comisia pentru Agricultură.

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) percepe lunar o taxă de apă centralelor hidroelectrice pentru apa utilizată. Deși centrale hidroelectrice nu consumă apa, folosindu-se doar de tranzitul ei pentru a produce electricitate, producătorii din astfel de unități sunt obligați să plătească apa ca și atunci când ar consuma-o.

Acum, prin aceste amendamente, această taxă ar urma să crească semnificativ. Este vorba despree proiectul de lege PL-x 97/2021 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 225/2020 privind modificarea anumitor acte normative și stabilirea măsurilor în domeniul agriculturii. Camera Deputaților, unde se află acum pentru dezbatere, este camera decizională. Proiectul a ajuns în comisia pentru agricultură, unde a primit raport favorabil cu amendamente admise.

Săptămâna trecută, Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Hidroelectrica, a criticat dur această inițiativă a parlamentarilor români. Însă nu doar Hidroelectrica este afectată, ci și producătorii de energie micro-hidro. Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) consideră că această taxă pe apă de 33 lei/MWh pentru toți producătorii este neconcurențială și nu ține cont de caracteristicile tehnice ale centralelor, ci doar de Bugetul Venituri-Cheltuieli al Administrației Apele Române.

PATRES cere Camerei Deputaților să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă de 33 lei/MWh și să retransmită Raportul privind modificarea mecanismului de calcul și a cuantumului privind taxa pentru apă turbinată spre reanalizare în Comisia pentru Agricultură.

Organizația patronală spune că nu poate să fie de acord cu modificările propuse la OUG 225/2020, care sunt doar pentru bunăstarea Administrației Naționale Apele Române, cuantumul propus pentru taxa pe apă reprezentând 17% din prețul energiei, conform ROPEX_DAM 2020.

„Atragem atenția că, mai mult, în cazul micilor producători hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinată se adăugă alte taxe percepute de Administrația Apelor Române, precum chiria privind albia minoră, căderea asigurată. În final, toate aceste taxe reprezintă 35-40% din cifra de afaceri a unui producător”, se arată într-un comunicat al PATRES.

PATRES consideră că este imperios necesar ca la dezbaterile Comisiei de specialitate să participe reprezentanți ai actorilor din piață, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.

Recomandările Consiliului Concurenței în cadrul unei investigații sectoriale:

în cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativă la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentând 2% din venituri, taxa ce poate acoperi utilizarea apei şi celelalte servicii (chiria albiei minore etc.);
în cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.

În Raportul privind Investigaţia sectorială referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pieţelor situate în aval (energie electric şi irigaţii), Consiliul Concurenței a comunicat că această contribuție – taxa pe apă este neconcurențială, că nu ține cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice, recomandând o contribuție de 2% din cifra de afaceri a producătorilor din energie micro-hidro. De ce nu se ține cont de recomandările Consiliului Concurenței?

“În primul rând, nu se cunosc considerentele în baza cărora s-a stabilit cuantumul de 33 RON per MWh produs. De ce nu 35 RON/MWh sau 10 RON/MWh?! Solicităm să se facă publică fundamenterea economică care a condus la aceast cuantum. În doilea rând, inițiatorii amendamentelor nu au luat în considerare legislația secundară privind chiria pentru albie minoră și costul cu căderea asigurată, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare și care crează discriminare între producători, având în vedere că nu sunt imputate tuturor. În al treilea rând, trebuie să ne uităm ce se întâmplă și în cele opt țări din Europa unde se taxează apa: taxarea este diferențiată între microhidrocentrale și hidrocentrale, toate studiile care se referă la analiza privind costurile investiționale, LCOE, etc. le percep ca pe două tehnologii diferite. Și nu în ultimul rând, sunt mâhnit și dezamăgit să constat că unul din inițiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei: Ne așteptam ca domnia sa se consulte cu toți producătorii, să-i sprijine pe aceștia și mai mult să ne prezinte argumentele care au condus la stabilirea mecanismului și a cuantumului propus”, a declarat Viorel Lefter, Președinte PATRES.

Organizația va solicita inițiatorilor amendamentelor, să prezinte fundamentele economice prin care s-a stabilit acest cuantum al taxei pe apă, și de asemenea, va transmite o analiză a impactului amendamentelor propuse asupra industriei energiei hidro, cu efecte pe termen mediu și lung.

Citește pe aceeași temă și: