Legea privind operațiunile petroliere offshore: Documente ale Ministerului Energiei arată că două dintre articole încalcă legislația europeană și ar putea duce la infringement
Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore), aflată acum pe ultima sută de metri în Parlament, conține două articole controversate, care ar putea duce la declanșarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, fapt subliniat în două adrese trimise de Ministerul Energiei către comisia de industrii din Camera Deputaților. Potrivit celor două adrese obținute de HotNews.ro, cele două articole „constituie un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor și un mijloc de constrângere arbitrară în privința selectării angajaților necesari derulării acordurilor petroliere offshore”. Cu toate acestea, președintele comisiei, Iulian Iancu, insistă ca prevederile acestor articole să fie impuse, într-un fel sau altul, companiilor petroliere care operează în Marea Neagră.
- Primul articol controversat: „În condiții similare tehnice și de preț, titularii acordurilor petroliere sunt obligați să achiziționeze bunuri și servicii de la persoane juridice române cu un capital deținut în proporție de peste 25% de persoane fizice și juridice române”.
- Al doilea articol controversat: „Titularii acordurilor petroliere au obligația ca cel puțin o pătrime din numărul total de angajați utilizați în vederea derulării acordurilor petroliere să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România”.
Aceste articole se referă la obligațiile ca operatorii să achiziționeze bunuri și servicii de la companii deținute în proporție de peste 25% de români și să aibă angajați cel puțin o pătrime români din numărul total de salariați. Aceste articole ar avantaja Grup Servicii Petroliere, care este singura companie românească deținătoare de utilaje de foraj în mare, lucru recunoscut și de Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO). Constantin Gheorghe cunoaște bine aceste lucruri, deoarece a fost și director în Grup Servicii Petroliere (GSP), controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu.
Dezbaterile în comisia pentru industrii s-au blocat exact la aceste două articole. Astfel, marți deputații au hotărât să le amâne pentru luni (la nivel de raportori) și marți (pentru raportul final).
În ceea ce privește obligațiile privind achiziționarea unor bunuri de la firme care au capital românesc și angajarea de cetățeni români, juriștii operatorilor spun că aceste articole încalcă Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, principiile pieței libere de energie și legislația achizițiilor. Operatorii susțin că oricum numărul angajaților români depășește chiar și 70% în unele cazuri, însă acest lucru nu poate fi o obligație introdusă în lege. La fel și în cazul contractelor cu firme care au peste 25% capital românesc. Președintele comisiei pentru industrii, Iulian Iancu, a spus că în situația în care aceste obligații nu pot fi introduse în lege, ar trebui să fie găsită o altă solutie. În opinia lui Iancu, o soluție ar fi introducerea lor în acordurile petroliere. La acest nivel au fost suspendate discuțiile.
Prin cele două adrese, Ministerul Energiei semnalează „Evidența faptului că prevederile art.21 și ale art.22 constituie un obstacol în calea liberei circulații a mărfurilor și un mijloc de constrângere arbitrară în privința selectării angajaților necesari derulării acordurilor petroliere offshore, constituind totodată un potențial motiv de declanșare a unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene”. Potrivit celor două adrese ale Ministerului Energiei, acestea constituie și observații ale Consiliului Legislativ.
Prima adresă a fost trimisă comisiei pentru industrii pe 9 martie 2018 și este semnată de ministrul Anton Anton. A doua adresă a fost trimisă pe 11 aprilie 2018 și este semnată de secretarul de stat Iulian Robert Tudorache.
- Companiile petroliere pot lucra doar cu o firmă românească pentru foraj
Trebuie precizat că cele două articole au fost introduse în textul legii încă de la început, de Guvernul Tudose.
Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO), a declarat la începutul săptămânii că operatorii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti, care, chiar dacă nu deţin în acest moment instalaţii de foraj la mare adâncime, poate le vor achiziţiona pe viitor.
Întrebat de jurnaliști dacă în forma finală a Legii privind activitatea petrolieră offshore a fost menţinută obligaţia investitorilor de a lucra cu firme româneşti.
„De ce acesta este un lucru rău? Ce este rău în a obliga sau a cere unui investitor să creeze forţă de muncă, să folosească mână de lucru românească? Acest lucru se practică în toată lumea, vă spun că am umblat în toată lumea şi peste tot e la fel. Fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?”, a declarat Gheorghe Constantin, citat de Agerpres.
Întrebat dacă există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime, el a răspuns negativ.
„La momentul actual, nu. Mare adâncime înseamnă peste 150 de metri de apă. Nu avem instalaţiile capabile să ajungă la această adâncime. Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up, care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem”, a mai spus șeful ACROPO. Acesta susține că ar putea apărea firme românești care să dețină astfel de utilaje. „Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj”.
Pe lângă cele două articole, au mai rămas de discutat prevederile legate de regimul fiscal și este posibil ca acestea să facă obiectul unor negocieri aprinse. În forma aprobată de Senat se prevede că operatorii beneficiază, pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, de nivelul de redevență actual. Aceasta este o formă agreată de producători.
Mai există însă o prevedere care ar putea stârni discuții aprinse. Aceasta arată că operatorii din Marea Neagră sunt exceptați de la OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor obținute ca urmare a dereglementării prețurilor la gaze și de la OG 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.
Legea privind operațiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen.
Citește și
INTERVIURILE HotNews.ro