Legea privind pensiile magistraților, aprobată automat de Parlament, în lipsa unei moțiuni de cenzură. Ce urmează acum
Parlamentarii au avut la dispoziție trei zile, de luni până miercuri, să depună moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan pentru asumarea răspunderii pe proiectul privind pensiile magistraților. Termenul a expirat ieri, la miezul nopții. Proiectul mai poate fi contestat la Curtea Constituțională a României (CCR), înainte de a fi promulgat de președinte.
În Constituția României se precizează că dacă Guvernul nu cade prin moțiune de cenzură, după ce și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege, proiectul se consideră adoptat.
„Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat”, conform Constituției.
Opoziția formată din AUR, POT și SOS România a depus moțiuni de cenzură pentru toate proiectele pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, mai puțin pentru cel care modifică pensiile magistraților. Astfel, acesta este aprobat automat de Parlament și trimis președintelui la promulgare.
Cine poate contesta legea la CCR
Până la promulgare, însă, legea poate fi contestată la CCR, conform Constituției.
Sesizările pot fi făcute de:
- preşedintele României
- unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului
- Guvern
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Avocatul Poporului
- un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori
- din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei
Ilie Bolojan a spus că Guvernul nu mai poate continua dacă proiectul pică la CCR
HotNews l-a întrebat marți pe premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR.
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Ilie Bolojan.
Proiectul a generat proteste în instanțe și parchete, CSM acuză că „afectează grav independența justiției”
Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.
Pe durata suspendării activității, magistrații vor judeca doar cauzele considerate urgente, atât în materie penală, cât și civilă, potrivit hotărârilor adunărilor generale a instanțelor care au anunțat declanșarea protestelor.
În materie penală se vor judeca: măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere.
În materie civilă, vor fi soluționate măsurile de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor, acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, cum este Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare, în contencios administrativ.
