Skip to content
Actualitate

Limitarea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat, criticată dur: „Prezintă risc de neconstituționalitate” / „Este contrar principiului nediscriminării”

Adrian Vasilache

Guvernul vrea să adopte joi, într-o ședință extraordinară de la ora 12:00, proiectul de lege care prevede că bugetarii cu pensii speciale trebuie să renunțe la 85% din pensie dacă mai vor salariu la stat, dar avizul consultativ transmis miercuri de Consiliul Economic și Social (CES) avertizează în termeni foarte duri că proiectul prezintă risc de neconstituționalitate. Consiliul Legislativ, pe de altă parte, a transmis joi un aviz favorabil, dar care conține și el observații în care atenționează că proiectul prezintă vicii de neconstituționalitate.

  • Avizele Consiliului Economic și Social (CES) și Consiliului Legislativ (CL) sunt obligatorii pentru ca un act să poată fi adoptat, dar rolul lor este doar consultativ, ceea ce înseamnă că Guvernul poate să adopte un proiect de act normativ fără a ține cont de aceste observații, cu riscul ca dispozițiile legale să fie apoi atacate la Curtea Constituțională.

Consiliul Economic și Social (CES) a transmis miercuri un aviz cu puncte de vedere extrem de dure la proiectul de lege care prevede că bugetarii cu pensii speciale trebuie să renunțe la 85% din pensie dacă mai vor salariu la stat.

Avizul CES vine cu două poziționări: sindicatele si ONG-urile au dat aviz nefavorabil pe motiv că proiectul are risc de neconstituționalitate, „fiind similar altuia adoptat în ultimii ani și declarat neconstituțional”, în timp ce patronatele au dat aviz favorabil, dar cu observații foarte dure pe care le detaliem mai jos.

„Rațiunea invocată de legiuitor este contrazisă de propriile soluții”

Patronatele cer eliminarea dispozițiilor art. VII din proiectul de act normativ, prin care se reglementează atât posibilitatea menținerii în activitate a persoanelor care îndeplinesc condițiile standard de pensionare până la vârsta de 70 de ani, cât și limitarea cumulului pensiei de serviciu cu veniturile salariale din fonduri publice, pentru următoarele motive:

  • „Se constată existența unor necorelări majore și a unor probleme de constituționalitate și proporționalitate. Astfel, pe de o parte, legiuitorul instituie posibilitatea ca persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare să își continue activitatea, cu acordul anual al angajatorului, până la vârsta de 70 de ani, ceea ce conduce, în mod evident, la prelungirea ocupării unor funcții din sectorul public.
  • Pe de altă parte, pentru beneficiarii pensiilor de serviciu, inclusiv cei din sistemul pensiilor militare de stat, se instituie o condiționare severă, în sensul că aceștia pot continua activitatea doar dacă acceptă diminuarea cuantumului pensiei cu 85%.
  • Această abordare legislativă generează un evident paradox, întrucât măsura este justificată prin necesitatea facilitării accesului tinerilor și al debutanților în sistemul public, însă, în același timp, se creează premisele menținerii în activitate a acelorași persoane până la o vârstă înaintată, cu efect direct asupra blocării posturilor. În aceste condiții, rațiunea invocată de legiuitor este contrazisă de propriile soluții normative, ceea ce evidențiază o lipsă de coerență și de fundamentare unitară;”

„Afectează simultan dreptul la pensie și dreptul la muncă”

Din perspectiva drepturilor fundamentale, proiectul ridică probleme de compatibilitate constituțională, spun patronatele:

„Limitarea cumulului pensiei cu salariul afectează simultan dreptul la pensie și dreptul la muncă, consacrate de Constituție, în condițiile în care orice restrângere a exercițiului acestor drepturi trebuie să fie justificată, necesară într-o societate democratică, proporțională cu scopul urmărit și aplicată în mod nediscriminatoriu. Or, din analiza soluției legislative, nu rezultă în mod clar îndeplinirea acestor condiții, în special sub aspectul proporționalității și al caracterului nediscriminatoriu al măsurii”.

Discriminare între bugetari

„În același timp”, mai reclamă patronatele, se constată existența unei diferențe de tratament între categoriile de pensionari, în sensul că beneficiarii pensiilor contributive pot continua activitatea în sectorul public fără restricții semnificative, în timp ce beneficiarii pensiilor de serviciu sau militare sunt supuși unei diminuări substanțiale a pensiei.

„Această diferențiere nu apare ca fiind întemeiată pe un criteriu obiectiv și rezonabil, ci pe apartenența la o anumită categorie profesională, ceea ce o face susceptibilă de a încălca principiul egalității în drepturi. Mai mult, instituirea obligației de a opta între menținerea pensiei și exercitarea dreptului la muncă echivalează, în fapt, cu o condiționare a exercitării unui drept fundamental de renunțarea la un alt drept fundamental deja dobândit. O asemenea soluție legislativă poate fi apreciată ca o ingerință excesivă, de natură să afecteze substanța dreptului la muncă și a dreptului la pensie”, se arată în poziția patronatelor.

Reducerea cu 85% a pensiei – măsură excesivă

„Sub aspectul proporționalității”, mai spun patronatele, „reducerea cu 85% a cuantumului pensiei apare ca o măsură excesivă, care depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului declarat al legiuitorului. O asemenea diminuare substanțială nu reprezintă o simplă ajustare, ci o afectare semnificativă a dreptului la pensie, fără a exista o justificare suficientă în raport cu obiectivul urmărit”.

Deficiențe de claritate care pot duce la practici neunitare

Totodată, patronatele mai avertizează că proiectul de act normativ prezintă deficiențe de claritate și previzibilitate, întrucât nu stabilește în mod explicit elemente esențiale, precum termenul în care persoana poate opta pentru continuarea activității sau raportul exact dintre încetarea de drept a raporturilor de muncă și posibilitatea continuării acestora. Lipsa acestor clarificări este de natură să genereze interpretări neunitare și practici administrative divergente.

Nu în ultimul rând, mai reclamă patronatele, trebuie avut în vedere impactul practic al măsurii asupra funcționării instituțiilor publice.

„Limitarea severă a posibilității de continuare a activității pentru personalul cu experiență și expertiză poate conduce la vacantarea unor funcții esențiale, fără garanția că acestea vor putea fi ocupate cu personal de același nivel profesional, afectând astfel capacitatea instituțională și continuitatea activității.”

Consiliul Legislativ cere înlăturarea viciilor de neconstituționalitate

Și Consiliul Legislativ a transmis joi un aviz favorabil, dar cu observații la fel de dure cu privire la acest proiect de lege pe care Guvernul vrea să-l adopte astăzi.

„Atragem atenția asupra faptului că proiectul de lege poate fi promovat numai după înlăturarea viciilor de neconstituționalitate care vizează atât soluțiile efective, cât și motivarea și fundamentarea acestora, observațiile de tehnică legislativă care se regăsesc în prezentul aviz neavând valabilitate decât condiționată de conformitatea textelor cu Legea fundamentală și cu deciziile Curții Constituționale în materie, care vor fi doar exemplificate”, atenționează Consiliul legislativ.

Cu privire la articolul VII din proiectul de lege, cel care vizează limitarea pensiei cu salariul la stat, Consiliul legislativ semnalează că vor fi instituite derogări/modificări implicite de la prevederile Codului muncii, ale Codului administrativ, ale sistemului public de pensii, care vor genera „un tratament diferențiat mai favorabil sau mai puțin favorabil diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar, contrar principiului nediscriminării.”

„Totodată”, semnalează Consiliul Legislativ, „în actuala redactare, textul de la art. VII nu respectă prevederile constituționale în ceea ce privește claritatea, precizia și predictibilitatea normelor preconizate (…)”

Forul legislativ mai atenționează și că „din redactarea preconizată nu rezultă cum se va face aplicarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, spre exemplu:

  • nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită.
  • interzicerea cumulului pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice și impunerea obligației persoanelor aflate în situația menționată de a opta pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, altfel spus, de a renunța la pensie continuându-și activitatea profesională sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia, afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală.”

Ce prevede proiectul: se aplică doar pensiilor speciale

Proiectul de lege care a fost analizat miercuri în ședința de guvern se referă la cumul în cadrul articolului VII, ale cărui prime două alineate au următoarea formulare:

  • „(1) Personalul plătit din fonduri publice în conformitate cu prevederile Legii – Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția funcționarilor publici, precum și personalul regiilor autonome înfiinţate de stat, ai societăţilor/companiilor naţionale, al societăţilor la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, al regiilor autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, al societăţilor la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, precum și al autorităților de reglementare, care beneficiază de pensie aflată în plată stabilită în baza deciziei de pensie din sistemul public de pensii, în conformitate cu principiul contributivității, deciziei privind acordarea unei pensii de serviciu sau a unei decizii privind acordarea unei pensii în sistemul pensiilor militare de stat, acordată în condițiile prevăzute de legislația specifică, poate continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului sau al autorității competente în ceea ce privește raporturile de muncă/de serviciu, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
  • (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) beneficiare de o pensie de serviciu, respectiv pensie de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat, pot fi menținute în activitate, în baza unei cereri, cu condiția exprimării opțiunii de a rămâne în activitate și acordul privind reducerea cuantumului pensiei cu 85%.”

Astfel, măsura se va aplica doar beneficiarilor de pensii speciale, ale căror pensii nu sunt calculate exclusiv pe principiul contributivității.

Dispozițiile nu se aplică aleșilor locali și persoanelor cu mandat prevăzut expres de Constituție, pe durata acestuia, precum nici cadrelor didactice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților sau predarea în învățământul militar si juridic superior.

În cazul magistraților există deja prevederi care reduc cuantumul pensiei pentru judecătorii și procurorii care încasează și salariu.

Guvernul Bolojan a discutat pe 21 ianuarie, în primă lectură, proiectul de lege care prevede că angajații plătiți din fonduri publice care au pensii de serviciu ori militare și care vor trebui să accepte o tăiere de 85% a pensiei dacă vor să mai lucreze la stat.