Linia de autobuz din București pe care se circulă în ritm de mers pe jos. Ce face diferența în alte orașe europene în care tramvaiele sau troleibuzele nu rămân blocate în trafic
Bucureștenii pierd timp în trafic și atunci când folosesc transportul public. Pe o linie de autobuz se merge cu 6,46 de kilometri pe oră, în timp ce viteza medie la tramvaie este în jur de 13 kilometri la oră. Prin comparație, la Birmingham viteza medie cu care circulă tramvaiele este de 36 de kilometri la oră, la Manchester – 27,1 km/h, iar la Frankfurt – 20 km/h.
Lipsa benzilor unice și infrastructura proastă fac ca în București să se circule cu una dintre cele mai mici viteze medii comerciale din Europa. Viteza medie comercială reprezintă viteza unui mijloc de transport calculată prin împărțirea distanței dintre plecare și sosire la timpul total al călătoriei, inclusiv staționările.
Bucureștiul are 65 de benzi unice pentru transportul public, care se întind pe 58 de kilometri, însă mai mult de jumătate sunt pentru tramvai.
Față de 2022, când existau circa 30 km de benzi unice, lungimea s-a dublat, însă rămâne foarte puțin comparativ cu alte capitale europene. Londra are aproximativ 300 km de bandă unică dedicată pentru autobuz, iar Berlinul peste 120.
„Fluxuri ridicate de trafic”
Din cele 66 de linii de autobuz urban din București, doar 12 înregistrează o viteză medie comercială de peste 15 km/h în timpul zilelor lucrătoare, se arată într-un studiu de fezabilitate realizat de Primăria Capitalei.
Cea mai mică viteză, de 6,46 km/h, este pe linia 222 (Parcul Drumul Taberei – Prelungirea Ghencea – Cartierul Latin – Pasaj Domnești). Este viteza de mers pe jos, în pas vioi.
„Scăderea semnificativă a vitezei comerciale pe linia 222 este determinată de fluxurile ridicate de trafic din Sectoarele 4 și 5, care converg spre bulevardul Iuliu Maniu în intervalele de vârf, generând blocaje majore pe traseele de acces către centura Bucureștiului”, se arată în studiul de fezabilitate.
Viteza comercială medie pentru autobuzele din București este de circa 13 km/oră, potrivit datelor din Strategia de Dezvoltare a STB 2024-2034.
Explicația este că autobuzele rămân blocate în trafic deoarece există foarte puține benzi unice pentru transportul public, iar transportul public nu este prioritizat.
„Deși pe bulevardul Iuliu Maniu există un sistem de semaforizare inteligentă, acesta este depășit tehnologic și nu asigură o prioritizare eficientă a transportului public de suprafață. Lipsa unei optimizări actualizate pentru autobuze și troleibuze face ca acestea să rămână blocate în trafic alături de vehiculele personale, fără a beneficia de undă verde adaptivă sau de ajustarea dinamică a ciclurilor semaforice în funcție de fluxurile de transport public. În consecință, viteza comercială a autobuzelor rămâne scăzută, iar predictibilitatea orarelor este afectată semnificativ, ceea ce reduce atractivitatea transportului public”, se arată în studiul de fezabilitate.
Tramvaiele din București, viteză de aproape două ori mai mică decât în Lyon
La tramvaie, lucrurile stau și mai rău. Tramvaiele din București înregistrează o viteză medie de exploatare de 13,20 km/h, „valoare considerabil inferioară standardelor de performanță pentru un sistem de transport public pe cale dedicată”.
Explicația, și aici, este că stau blocate în trafic, la care se adaugă și infrastructura veche – abia recent Primăria Capitalei s-a apucat să schimbe cei 50 de km de șină de tramvai nemodernizate.
„Comparativ cu alte rețele metropolitane europene, viteza medie a tramvaielor din București este semnificativ mai redusă, în special în raport cu sistemul de tramvai din Lyon, unde viteza maximă atinge 21 km/h, subliniind astfel necesitatea unor măsuri de optimizare a fluxului de transport și a infrastructurii dedicate acestuia”, se arată în studiul de fezabilitate.
Cea mai performantă linie de troleibuz
Din cele 17 linii de troleibuz existente în București, doar trei (62 – Gara de Nord – Grup Școlar Auto, 70 – Facultatea de Medicină – Bd. Basarabia și 97 – Pasaj Mihai Bravu – Clăbucet) ating o viteză medie de circulație de peste 15 km/h, iar pe alte patru linii operează cu viteze comerciale cuprinse între 14,50 km/h și 14,89 km/h, se mai arată în studiul de fezabilitate.
„Cea mai performantă linie din punct de vedere al vitezei comerciale este linia 97, cu o medie de 17,52 km/h în zilele lucrătoare, în contrast cu linia 96 (Gara de Nord – Depoul Alexandria), care înregistrează cea mai redusă viteză, de 9,62 km/h. Pe 5 dintre cele 17 linii de troleibuz, viteza medie de operare se situează între 10,27 km/h și 13,41 km/h, aceste trasee fiind predominant amplasate pe arterele centrale cu trafic intens, unde condițiile de circulație limitează considerabil performanța sistemului”, se precizează în studiul de fezabilitate.
Cât de repede se merge cu transportul public în alte capitale europene
Copenhaga are cea mai bună viteză medie când vine vorba despre autobuze, 29,07 km/h. Pe următoarele locuri se situează Praga 23,7 km/h și Varșovia 22,13 km/h, potrivit datelor din Strategia de Dezvoltare a STB 2024-2034.
Viteză comercială autobuze București – grafic comparativ cu Europa Foto: STB
„Din cauza condițiilor de trafic, autobuzele din București circulă cu una dintre cele mai mici viteze comerciale, în comparație cu alte orașe europene. Pentru efectuarea deplasărilor cu toate modurile de transport, mai ales la orele de vârf, rezultă o utilizare intensivă a spațiului urban din municipiul București, cu blocaje de trafic și efecte dezastruoase în ceea ce privește condițiile de mediu. Valorile mici ale acestui indicator reflectă și o creștere a cheltuielilor de exploatare pentru toate modurile de transport de suprafață și o scădere a atractivității acestui tip de transport public”, se arată în document.
Potrivit datelor din Strategia de Dezvoltare a STB 2024-2034, la tramvaie, în Birmingham, viteza medie este de 36 km/h, Manchester – 27,1 km/h, Frankfurt – 20 km/h.
Viteză comercială tramvaie București – grafic comparativ cu Europa. Foto: STB
„Viteza comercială a tramvaielor este aproape cea mai mică din Europa. Pentru a funcționa în condiții de exploatare optimizate, sistemul de transport cu tramvaiul va trebui să beneficieze de benzi proprii pe porțiuni cât mai lungi din cadrul rețelei, să primească prioritate la intersecții, să beneficieze de un sistem de dispecerizare modern și să fie dotat cu mijloace de transport moderne”, se arată în strategie.
Bucureștiul are 65 de benzi unice pentru transportul public, care se întind pe 58 de km, potrivit datelor comunicate în aprilie de Primăria Capitalei. Însă mai mult de jumătate sunt pentru tramvai.
Față de 2022, când aveam circa 30 km de benzi unice, lungimea s-a dublat, însă rămâne foarte puțin comparativ cu alte capitale europene. Londra are aproximativ 300 km de bandă unică dedicată pentru autobuz, iar Berlinul peste 120.
Ce trebuie făcut ca să crească viteza în transportul public
Pe scurt, benzi unice și prioritizarea transportului public.
„Implementarea benzilor dedicate pentru transportul public de suprafață, precum autobuzele și troleibuzele, este esențială pentru prioritizarea transportului în comun în București. Aceste benzi speciale contribuie la reducerea timpilor de deplasare și la creșterea predictibilității serviciilor de transport public, făcându-le mai atractive pentru cetățeni”, se arată în studiul de fezabilitate.
Consiliul General al Municipiului București a aprobat, săptămâna trecută, studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea și extinderea sistemului inteligent de management al traficului – doar pentru primele două etape, valoarea investiției fiind de 286 milioane. Proiectul prevede prioritizarea transportului public prin semaforizarea inteligentă, adică, în intersecție, tramvaiele, autobuzele și troleibuzele să primească verde.
