Lista proprietarilor radio-TV a dispărut de pe site-ul CNA. Instituția invocă GDPR pentru îngreunarea accesului la informații

Vrei să afli rapid și detaliat cine sunt acționarii unei televiziuni, dacă aceasta intră, să zicem, în faliment? Sau cine e acționar în vreo televiziune locală care joacă dur pro sau contra unui actor politic? În acest moment, e mai greu să afli astfel de informații, decât era nu cu mult timp în urmă: unul dintre cele mai utile instrumente care le permiteau oamenilor să afle oricând și rapid cine deține sau e acționar într-un post de radio sau de televiziune a dispărut. Lista proprietarilor radio-TV nu mai e disponibilă pe site-ul CNA. Motivul invocat de forul audiovizual este Regulamentul general european pentru protecția datelor (GDPR), chiar dacă, potrivit reprezentantului unui ONG activ în domeniu, GDPR nu ar avea de ce să se aplice în acest caz de informații de interes public.

Pe site-ul CNA erau publicate informații detaliate despre proprietarii și acționarii fiecărui post de radio și de televiziune din România. Legea audiovizualului prevede că toți radiodifuzorii au obligația să ofere acces rapid și ușor la astfel de informații, lucru pe care, timp de peste un deceniu, CNA și l-a asumat publicând acea listă, actualizată la fiecare modificare de acționariat în legătură cu care forul audiovizualului era notificat.

Informațiile sunt disponibile și în alte părți, de exemplu la Registrul Comerțului, sau, în cazul unora dintre stațiile respective – pe propriile lor site-uri, cum zice legea. Dar nicăieri accesul nu este simplu și direct, așa cum cere Legea audiovizualului: la Recom informațiile sunt contra cost, pe site-urile unor televiziuni (vezi cazul Realitatea TV) informațiile pot să lipsească în întregime sau să fie greu accesibile.

În aceste condiții, lista care exista pe site-ul CNA era esențială. Chiar forul audiovizual, când era condus de Ralu Filip, deceniul trecut, a militat pentru transparentizarea maximă a proprietății media, între altele, ajungându-se atunci în situația ca Sorin Ovidiu Vântu să admită că se află în spatele Realitatea.

În prezent, la rubrica CNA.ro unde era publicată lista cu acționarii mai există doar numele companiilor ce operează licențele audiovizuale.

Legea audiovizualului prevedea încă de la introducerea ei, acu 17 ani, obligativitatea publicării unor informații privind acționarii. Dar abia în 2008, ea a fost modificată în sensul extinderii obligațiilor de transparență. Legea a fost atunci schimbată atât în condițiile alinierii la Directiva europeană a serviciilor media audiovizuale, cât și pe fondul presiunii societății civile pentru mai multă transparență a proprietății media.

Acum, art. 48 din Legea audiovizualului prevede, între altele:

Art. 48 – Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura accesul simplu, direct şi permanent al publicului la cel puţin următoarele categorii de informaţii:

a) denumirea, statutul juridic şi sediul social;

b) numele reprezentantului legal şi structura acţionariatului până la nivel de persoană fizică şi juridică, asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală (…)

La solicitarea HotNews.ro, CNA spune că a eliminat aceste informații de pe site din cauza normelor GDPR, că a cerut radiodifuzorilor permisiunea să le publice și că le va republica în momentul când va primi această permisiune. Pe de altă parte, reprezentanți ai ONG-urilor ce promovează accesul public la informații contestă argumentele CNA, în puncte de vedere transmise HotNews.ro, arătând între altele caracterul de informații de interes public pe care le au acele date.

Explicațiile CNA (marcajele aparțin HotNews.ro):

CNA este operator de date cu caracter personal, iar prelucrarea acestora respectă normele legale cu privire la protecția datelor cu caracter personal, respectiv art.6 alin.1) litera a) și art.7 din Regulamentul (UE) 2016/679, General Data Protection Regulation-GDPR.

Principiile de bază ale Regulamentului (legea cadru în materie de protecția datelor cu caracter personal) sunt în sensul interdicției de a se prelucra datele personale fără consimțământul persoanei vizate (prelucrarea însemnând și transmiterea datelor către alți destinatari).

Articolul 6 din Regulament tratează principiul legalității prelucrării:

(1) Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice.

Astfel, nu s-a identificat o normă legală sau dispoziție prin care CNA să publice pe site-ul propriu datele cu caracter personal ale persoanelor vizate, în speță acționarii societăților de radio și televiziune, iar pentru respectarea legii (Regulamentul GDPR) ar fi nevoie de consimțământul expres al persoanei vizate (acționar).

Prin urmare, pe site-ul instituției pot fi publicate doar datele societății (persoană juridică-radiodifuzor), persoanele juridice fiind exceptate de la regulile privind protecția datelor cu caracter personal.

Terții interesați de nume sau orice alte date de identificare ale acționarilor radiodifuzori pot obține aceste date de la ONRC, organul abilitat de lege pentru depozitarea și transmiterea unor astfel de date ori direct de la radiodifuzor.

Având în vedere aspectele expuse, vă informăm că CNA a solicitat acționarilor persoane fizice să își exprime acordul expres, în sensul publicării pe site-ul CNA a datelor personale (nume, prenume). Au fost rugați să anunțe instituția noastră dacă sunt de acord cu publicarea acestor date, urmând ca, ulterior, CNA să publice informațiile pentru care a obținut acord.

Cu privire la articolul 48 din Legea audiovizualului, invocat de dumneavoastră, obligația accesului publicului „simplu, direct și permanent!, la datele respective, nu îi revine CNA, ci radiodifuzorului:

Art. 48

Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a asigura accesul simplu, direct şi permanent al publicului la cel puţin următoarele categorii de informaţii:

a) denumirea, statutul juridic şi sediul social;

c) numele persoanelor responsabile de conducerea societăţii comerciale şi ale celor care îşi asumă, în principal, responsabilitatea editorială;

d) coordonatele furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa de poştă electronică sau a site-ului internet la care acesta poate fi contactat rapid, direct şi efectiv.

Cu considerație,

Nicolaie Bălașa-Sorescu

Vicepreședinte

Ioana Avădani de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) arată că GDPR nu trebuie utilizat pentru a reduce transparența și că această transparență, în cazul proprietarilor media, are suficiente temeiuri în GDPR pentru a fi păstrată și fără acceptul persoanelor vizate.

Ioana Avădani, pentru HotNews.ro:

Transparența structurilor de proprietate ale radiodifuzorilor, până la acționar individual, a fost una dintre cele mai importante breșe în „misterul” proprietății de media din România – și trebuie să i se recunoască CNA meritele pentru această practică.
Legislația europeană, în particular Regulamentul General pentru Protecția Datelor Personale (GDPR), nu trebuie utilizată sau invocată pentru a reduce transparența, pentru că nu acesta este spiritul ei.
GDPR oferă suficiente temeiuri pentru a menține acest nivel de transparență chiar și fără acceptul persoanelor vizate. Astfel, GDPR arată că „prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una” dintr-un set de condiții. CNA îndeplinește două din acele condiții: (c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului; (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
Prin Legea audiovizualului, CNA este numit garant al interesului public și are obligații privind respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale, pluralismul surselor de informare a publicului și încurajarea liberei concurenţe. Toate acestea își găsesc răspuns în cunoașterea detaliată a structurilor de proprietate și, ca atare, ar fi existat temeiurile menținerii în spațiul public a informațiilor respective.
Credem că este necesară o discuție aplicată cu autoritatea națională de resort, cu experți europeni pentru a clarifica aceste aspecte, cu atât mai mult cu cât vedem că GDPR este utilizat din ce în ce mai des ca instrument de presiune asupra mass media și a jurnaliștilor – ceea ce nu a fost deloc intenția legislatorilor europeni.

Potrivit lui Bogdan Manolea de la Asociația pentru Tehnologie și Internet(ApTI), „răspunsul (CNA la întrebările HotNews.ro – n.red.) denotă o înțelegere extrem de limitată a GDPR”. El spune că afirmația că „principiile de bază ale Regulamentului (legea cadru în materie de protecția datelor cu caracter personal) sunt în sensul interdicției de se prelucra datele personale fără consimțământul persoanei vizate” este „profund greșită”:

„Prelucrarea datelor nu trebuie să se facă fără un temei legal (prevăzut de art. 6 din GDPR), deci nu doar pe baza consimțământului.
Există și alte temeiuri prevăzute de art. 6 din GDPR care nu se bazează pe consimțământ, inclusiv: (e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul; sau (f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.
A spune că „nu am consimțământ”, deci nu pot să prelucrez datele personale este o simplificare peste limita și spiritul GDPR.”