Lou Montulli, creatorul „cookie-urilor”: Netul al fi inutilizabil fără ele, dar trebuie reglementat modul în care le folosesc agențiile de publicitate

Celebrele „cookie-uri”, aflate în centrul dezbaterii privind protecția vieții private pe internet, nu au fost niciodată concepute ca instrumente de spionaj a activităților digitale, a declarat inventatorul lor, Lou Montulli, într-un interviu acordat AFP.

Antreprenorul Lou Montulli explică că aceste „cookie-uri”, pe care le-a creat în 1994, când era inginer la Netscape, au fost concepute în ideea de a face internetul mai ușor de operat, permițând site-urilor să memoreze vizitele.

„Invenția mea se află în centrul strategiilor de publicitate online, dar nu acesta a fost scopul”, pledează el. „Este doar o tehnologie de bază care face ca web-ul să funcționeze.”

„Cookie-urile” sunt fișiere prin care un site poate recunoaște un anumit browser. Acestea fac posibile operațiuni precum deschiderea automată a sesiunilor, publicarea de comentarii sau adăugarea de articole într-un coș de cumpărături online, subliniază Montulli.

Fără așa-numitele cookie-uri interne („first-party cookies”, în limba engleză), utilizate de site-uri pentru a interacționa cu utilizatorii de internet și a memora anumite date, fiecare vizită ar fi considerată prima.

Pentru Montulli, adevărații vinovați sunt cookie-urile de la terți, create de site-uri externe și integrate în browsere și agenții de publicitate de pe Internet.

„Numai datorită înțelegerii secrete dintre multe site-uri și o rețea de publicitate este posibilă publicitatea direcționată”, explică el.

Site-urile partajează date despre obiceiurile și preferințele utilizatorilor de internet cu agențiile de publicitate, care apoi le folosesc pentru direcționare.

„Dacă efectuezi o căutare a unui produs de nișă care este puțin ciudat și te trezești bombardat cu reclame pentru acest produs pe diferite site-uri, este o experiență ciudată”, recunoaște inginerul.

„Este firesc să cred că, dacă oamenii știu că eu caut pantofi albaștri de piele intoarsa, asta trebuie să însemne că toată lumea știe totul despre mine și, prin urmare, vrea să iasă din acest sistem”, spune acesta.

Dacă un site colectează informații personale, cum ar fi un nume sau o adresă de e-mail, este posibil ca aceste date să se scurgă și să fie găsit un browser asociat unei persoane.

„Este un efect de rețea prin care toate aceste site-uri diferite sunt în concordanță cu instrumentele de urmărire a reclamelor”, rezumă Montulli.

Cursa înarmărilor tehnologice

La fel ca și alte grupuri tehnologice, Google, care își obține cea mai mare parte a veniturilor din publicitate, a prezentat săptămâna aceasta un nou proiect de blocare a „cookie-urilor” terților.

Un anunț făcut de Google la scurt timp după ce a primit o amendă de 150 de milioane de euro în Franța pentru politica sa privind „cookie-urile”. Facebook, la rândul său, a fost amendat cu 60 de milioane de euro.

Montulli ar dori să sublinieze că multe servicii gratuite de pe internet, cum ar fi căutarea pe Google, sunt de fapt plătite prin publicitate online.

O opțiune ar fi să întrerupeți direcționarea anunțurilor și să o înlocuiți cu abonamente plătite.

Montulli nu are nimic împotriva renunțării treptate a „cookie-urilor” de către o terță parte, dar avertizează că eliminarea totală a acestor fișiere i-ar determina pe agenții de publicitate să recurgă la strategii de publicitate mai subtile.

„Publicitatea va găsi o soluție”, prezice el. „Va deveni o cursă a înarmărilor tehnologice, având în vedere miliardele de dolari puse în joc, iar industria de publicitate va face ceea ce este necesar pentru a menține nava pe linia de plutire”.

Ștergerea cookie-urilor de la terți, și deci a reclamei direcționate, ar putea penaliza și cele mai modeste site-uri, privându-le de principala lor sursă de venit, întărind în același timp giganți precum Apple, Google sau Meta, compania-mamă a Facebook.

Pentru Montulli, singura soluție viabilă pe termen lung este probabil o reglementare care să mențină „cookie-urile” în timp ce stabilesc instrumente de control, precum posibilitatea de a accepta sau de a refuza partajarea datelor.

„Web-ul ar fi cu adevărat inutilizabil fără cookie-uri”, spune el. „Dar va trebui să evoluăm modul în care sunt folosite de agenți de publicitate”.