Lucian Bode (PNL): In lipsa unei Strategii Energetice Nationale, proiectul Reactoarelor 3 si 4 poate pune in pericol securitatea energetica/ Proiectul trebuie validat in CSAT

In lipsa unei Strategii Energetice Nationale, proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda poate pune in pericol securitatea energetica nationala, considera deputatul PNL Lucian Bode. Aceasta in conditiile in care fara o Strategie Energetica Nationala si fara consultare publica, premierul Victor Ponta a hotarat sa dea constructia reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda pe mana China General Nuclear Power Corporation.

„Astfel de proiecte cu implicatii strategice pentru Romania, lansate in lipsa unei Strategii Energetice Nationale, fara o temeinica analiza a conditiilor de viabilitate economica si comerciala a investitiei si fara o evalure a implicatiilor geostrategice, poate pune in pericol insasi securitatea energetica nationala”, spune Lucian Bode.

Acesta reaminteste ca Nuclearelectrica a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca pana la sfarsitul anului va ajunge la un acord in privinta constructiei unitatilor 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda cu grupul chinez, declarat castigator al licitatiei organizate de statul roman (compania straina fiind de altfel singurul ofertant).

„Cum acest proiect se face nu doar pe banii chinezilor, ci si cu banii romanilor si are implicatii majore – de la sistemul energetic pana la consumatorul final – este dreptul nostru, al tuturor, sa stim in ce conditii se realizeaza acest proiect. Atrag atentia Guvernului de a nu mai arunca astfel de teme in spatiul public, in absenta unei decizii strategice a statului roman – validate si in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, date fiind implicatiile sale strategice, pana ce Romania nu-si definitiveaza strategia energetica adaptata la principiile Uniunii Energetice si la situatia geopolitica actuala”, precizeaza Lucian Bode.

Potrivit acestuia, securitatea energetica este o componenta majora a securitatii nationale si de aceea ii solicita public primului-ministru, Victor Ponta, si ministrului Energiei, Andrei Gerea, sa prezinte stadiul elaborarii Strategiei Energetice Nationale si sa faca publice conditiile acordului dintre statul roman si grupul chinez, China General Nuclear Power Corporation.

Bode mai trage un semnal de alarma asupra faptului ca neparticiparea si lipsa de implicare a Guvernului Romaniei in procesul de definire a Uniunii Energetice Europene reprezinta o greseala strategica, cu posibile implicatii negative pentru tara noastra.

„Prin resursele pe care le detine, Romania poate sa-si asigure securitatea energetica, avand capabilitatile necesare pentru a contribui si la asigurarea securitatii energetice regionale. Este nevoie de asumarea unui rol activ in etapa de dezbatere privind noile acte normative si programe europene, de comunicare eficienta intre institutiile romanesti si institutiile europene, de implicarea companiilor romanesti in proiectele regionale de interconectare, de asigurarea echilibrului sistemelor electrice si de stocare a energiei. Diplomatia economica energetica, dar si masurile pe plan intern, trebuie sa urmareasca indeaproape obiectivele unei astfel de strategii. Din vara anului 2013 pana in prezent, Guvernul Ponta doar a mimat realizarea strategiei energetice a Romaniei. Le reamintim ￢responsabililor￢ din acest Executiv ca suntem in luna iunie 2015 si nu am vazut inca niciun draft al acesteia. Mai mult, de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, Andrei Gerea ne anunta, luna de luna, cum incearca sa externalizeze realizarea Strategiei Energetice a Romaniei”, a mai spus Lucian Bode.

Reamintim ca in luna septembrie 2014, Nuclearelectrica a selectat compania chineza General Nuclear Power Corporation pentru proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Procesul de selectie a durat doar doua saptamani, compania chineza fiind singura care a depus documentatia necesara. De altfel, nu este o surpriza selectarea acestui investitor, fiind cunoscute desele intalniri dintre reprezentantii statului roman si cei ai companiei chineze din ultimii ani. Stadiul discutiilor dintre cele doua parti nu este prea avansat. De cateva luni cele doua parti sunt in negocieri asupra Memorandumului de Intelegere.

Acestea trebuie sa se puna de acord asupra unui memorandum de intelegere, apoi asupra unui acord de investitii si asupra infiintarii unei noi companii de proiect (Joint-Venture) in care compania chineza va detine cel putin 51% din actiuni.

Potrivit raportului administratorilor pe 2014, in lunile ianuarie si februarie 2015 au avut loc intalniri ale Comisiei de negociere pentru definitivarea unei pozitii comune de negociere a autoritatilor/institutiilor implicate cu privire la propunerile China General Nuclear Corporation de modificare a Memorandumului de Intelegere. La inceputul lunii martie 2015, Comisia Interministeriala a aprobat documentul de pozitie propus de Comisia de negociere si au fost continuate negocierile asupra Memorandumului de Intelegere. De indata ce negocierile cu privire la Memorandumul de Intelegere vor fi finalizate, documentul va fi supus avizarii Comisiei de negociere si Consiliului de Administratie SNN si respectiv aprobarii Comisiei Interministeriale si Adunarii Generale a Actionarilor SNN. Ulterior semnarii Memorandumului de Intelegere, vor fi demarate negocierile pentru Acordul de Investitii si Actul Constitutiv al noii societati de proiect, se mai arata in raport.

Insa, toate aceste negocieri se pot finaliza ori cu infiintarea unei noi companii de proiect, ori cu renuntarea din partea companiei chineze la orice implicare in proiectul Reactoarelor 3 si 4. In cazul in care compania de proiect va fi, totusi, infiintata, urmeaza alte noi proceduri. De exemplu, va trebui actualizat studiul de fezabilitate.

Potrivit strategiei privind reactoarele 3 si 4, statul roman intentioneaza sa acorde si unele facilitati investitorului. De exemplu, vor fi incheiate „contracte pentru diferenta” prin care statul garanteaza veniturile din vanzarile de electricitate. Astfel, ar putea fi stabilit un pret de referinta. In cazul in care acesta va ajunge la un moment dat sa fie mai mic decat cel de pe piata, statul roman va veni cu o contributie care sa acopere diferenta. Alte facilitati se refera la posibilitatea de a vinde energia inainte ca unitatile sa obtina licenta de productie, chiar si in afara bursei de energie OPCOM. In plus, ar putea fi acordate si garantii de stat. Insa, toate acestea trebuie notificate la Comisia Europeana, iar fara avizul acesteia nu va putea fi acordat niciun sprijin de la stat. De fapt, cam acestea sunt pretentiile chinezilor pentru a investi in Romania. Nu se vor implica daca statul nu prezinta garantii mai ales legate de pretul energiei si incheierea de contracte avantajoase.

Nuclearelectrica a mai incercat sa faca acest proiect cu investitori europeni, insa acestia s-au retras rand pe rand din vechea companie de proiect, EnergoNuclear. EnergoNuclear a fost infiintata in 2009 avand ca actionari mai multe mari companii europene. Nuclearelectrica detinea o cota de participare de 51% din capitalul social, ceilalti investitori in proiect avand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%. Pe atunci, proiectul era evaluat la 4 miliarde de euro. Au urmat niste discutii intrea actionari legate de renuntarea din partea statului roman la participatia majoritara. Nu au ajuns la o intelegere si in ciuda acordului de investitii semnat si prelungit de mai multe ori, actionarii privati s-au retras rand pe rand. ENEL si ArcelorMittal au renuntat in decembrie 2013. Insa, atunci deja se vorbea de atragerea chinezilor in proiect. Nuclearelectrica a fost nevoita sa rascumpere actiunile companiilor care s-au retras, cheltuind cam 140 milioane de lei. La aceasta suma se adauga si altele, precum cheltuieli de personal, cu studii de fezablitate etc. In 2012, a mai fost realizat un studiu de fezabilitate, in urma caruia a fost stabilita o noua valoare a proiectului. Valoarea estimata a proiectului a crescut de la 4 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro. Nu este exclus ca dupa o actualizare a studiului de fezabilitate, proiectul sa fie evaluat la si mai mult.