Lula-Bolsonaro, cursă extrem de strânsă. Ce arată ultimul sondaj înaintea alegerilor prezidențiale din Brazilia. Miza pentru Europa
Avantajul actualului președinte brazilian de stânga Lula da Silva în fața senatorului Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, s-a micșorat înaintea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, conform unui sondaj CNT/MDA publicat sâmbătă și citat de Reuters.
Conform sondajului, în primul tur Lula ar obține 43,1% din voturi. Flavio Bolsonaro, fiul cel mare al președintelui de extremă dreapta Jair Bolsonaro, condamnat pentru o lovitură de stat eșuată după ce a pierdut în fața lui Lula în 2022, este creditat în acest sondaj cu 38%.
Un sondaj anterior, din 15 septembrie, îl plasa pe Lula la 40,5%, iar pe Bolsonaro la 30,4%.
Dacă niciunul nu obține mai mult de 50% din voturile valide în primul tur de duminică, se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie.
Într-un potențial tur al doilea, Lula ar obține 47,3% din intențiile de vot, comparativ cu 43,1% pentru fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, conform sondajului citat. În cercetarea precedentă, Lula era creditat în turul doi cu 47,3%, iar Bolsonaro – 40%.
Sondajulul a fost pe un eșantion de 2.007 persoane, în perioada 30 septembrie – 2 octombrie, marja de eroare fiind de 2,2 puncte procentuale.
Miza alegerilor din Brazilia
Alegerile prezidențiale din Brazilia reprezintă un moment cu miză uriașă pentru țară, dar și pentru America Latină, care a văzut în ultimii ani un val de victorii ale dreptei, și, posibil, pentru Uniunea Europeană.
Deși Lula a consolidat legăturile cu China, a reînviat rolul de lider al Braziliei în cadrul blocului BRICS al națiunilor emergente și a extins colaborarea cu Europa, recentele victorii ale dreptei în America de Sud, precum și relația conflictuală cu administrația Trump, l-au lăsat din ce în ce mai izolat în emisfera vestică.
Unii diplomați brazilieni afirmă că Washingtonul consideră Brazilia drept ultimul obstacol major în calea unei ofensive a guvernelor aliniate lui Trump în America Latină, după recentele victorii din Chile, Columbia, Honduras și Peru, precum și după o extindere fără precedent a puterii SUA în Venezuela în urma intervenției militare.
La Washington, progresiștii îl consideră pe Lula un „far al speranței”, a declarat Alex Main de la Centrul pentru Cercetări Economice și Politice, un think tank de stânga, citat de Reuters.
În țara vecină, Argentina, oponenții președintelui libertarian Javier Milei văd posibila realegere a lui Lula ca pe un potențial impuls în perspectiva alegerilor de anul viitor.
Diplomații din guvernele liberale din Europa și din alte regiuni, care au susținut inițiativele progresiste ale Braziliei în domeniul climei, urmăresc, de asemenea, cu atenție situația.
„Dacă drepturile omului sunt încălcate la scară largă sau dacă Amazonul este defrișat pe scară largă, atunci ne va fi mult mai greu să colaborăm cu Brazilia”, a declarat un ambasador european, sub anonimat.
Nu e doar asta.
Alegerile au loc într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să-și consolideze relațiile cu țările aliate, ca răspuns la valul de exporturi chinezești și la protecționismul președintelui american Donald Trump.
Brazilia – o țară cu 213 milioane de locuitori, bogată în minerale esențiale și cea mai mare economie din Mercosur – joacă un rol cheie în acest demers.
Preocuparea UE este că o președinție condusă de Flávio Bolsonaro ar face ca acordul comercial Mercosur să devină mai controversat din punct de vedere politic în Europa, apropiind în același timp Brasília de Washington – unde Trump s-a prezentat ca un aliat ferm al familiei Bolsonaro.
„Există o convingere clară că, dacă Bolsonaro va câștiga, Brazilia se va apropia mai mult de Statele Unite”, a declarat Welber Barral, secretarul brazilian pentru comerț exterior în timpul celui de-al doilea mandat al lui Lula, între 2007 și 2011, citat de Politico.
După mai bine de 25 de ani de negocieri, acordul comercial dintre UE și blocul Mercosur a intrat provizoriu în vigoare în luna mai.
Însă aprobarea definitivă este suspendată după ce parlamentarii europeni au votat trimiterea acordului către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se pronunța asupra conformității acestuia cu tratatele UE.