Lula-Bolsonaro: ultimele sondaje înainte de alegeri arată o luptă dramatică. De ce miza scrutinului crucial trece de Brazilia și ajunge în Europa

Actualul președinte de stânga Lula da Silva este umăr la umăr cu rivalul său, Flavio Bolsonaro, fiul fostului său rival din alegerile precedente, înainte de alegerile prezidențiale. Importanța scrutinului trece dincolo de Brazilia, în regiune și până în UE.

Alegerile prezidențiale din Brazilia care au loc pe 4 și 25 octombrie reprezintă un moment cu miză uriașă pentru țară, dar și pentru America Latină, care a văzut în ultimii ani un val de victorii ale dreptei, și, posibil, pentru Uniunea Europeană.

Actualul președinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva se lovește de un adversar puternic, în persoana senatorului Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, condamnat pentru o lovitură de stat eșuată după ce a pierdut în fața lui Lula în 2022.

Lula îl conduce pe Bolsonaro cu 39% la 34% în primul tur, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Quaest, însă cei doi sunt la egalitate într-un eventual tur de scrutin din 25 octombrie.

Lula a încercat să-l prezinte pe senatorul Bolsonaro, despre care a spus că este „un nimeni”, ca pe un reprezentant al unei mișcări de dreapta mai ample, distribuind imagini care îl leagă pe senator de președintele Argentinei, Javier Milei, de prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și de președintele SUA, Donald Trump.

Însă drumul său spre al doilea mandat nu este deloc simplu.

În ciuda succeselor înregistrate în reducerea inegalităților și a șomajului, guvernul lui Lula se confruntă în continuare cu nemulțumirea alegătorilor față de creșterea costului vieții și nu a reușit să depășească polarizarea care a cuprins țara de aproape un deceniu, scrie Reuters.

Nu e un simplu scrutin

Interesul internațional pentru această cursă electorală a fost evident în timpul vizitei lui Lula la New York, la reuniunea ONU, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai mișcării progresiste din SUA, precum primarul Zohran Mamdani și senatorul Bernie Sanders.

Utilizatorii rețelelor sociale din America Latină au urmărit, de asemenea, campania cu mare interes.

„Există percepția în rândul observatorilor internaționali că Brazilia nu alege doar un președinte. Având în vedere influența țării, aceasta contribuie la determinarea taberei politice care va ieși mai puternică în următoarea fază a unei lupte globale între democrație și autoritarism”, a declarat Paulo Abrao, director executiv al think tank-ului progresist Washington Brazil Office, citat de Reuters.

O persoană apropiată președintelui a spus că mai mulți lideri prezenți la ONU au declarat delegației braziliene că „ne urmăresc cu îngrijorare, întrebându-se ce fel de Brazilia vom avea după aceste alegeri”.

Uniunea Europeană, care a semnat de curând un amplu acord comercial cu Brazilia, urmărește și ea cu mare atenție scrutinul.

Promisiunea lui Lula

Victoria lui Lula în 2022 în fața lui Jair Bolsonaro a încununat o revenire spectaculoasă.

După ce a părăsit funcția cu 12 ani în urmă, având un rating de aprobare de 87%, Lula a văzut cum valul de optimism care îi adusese partidul la putere în 2002 a fost în mare parte înlocuit de un val de ură.

În 2016, el a devenit ținta principală a unei anchete de corupție, pe măsură ce Brazilia se afunda în haos, inclusiv prin demiterea succesoarei sale, fosta președintă Dilma Rousseff.

Lula a petrecut 580 de zile în închisoare înainte ca sentința sa să fie anulată din cauza unor nereguli în anchete și în procedurile judiciare.

Arestarea l-a împiedicat să candideze împotriva lui Jair Bolsonaro, un fost căpitan de armată care a ajuns la putere în 2018, promițând să anuleze o mare parte din realizările progresistilor de la sfârșitul regimului militar din anii 1980.

Cu toate acestea, Lula a rămas un simbol pentru o mare parte a stângii globale, atrăgând vizitatori de la fostul președinte uruguayan Pepe Mujica până la filosoful Noam Chomsky.

S-a întors la conducere convins că Brazilia se afla în prima linie a unei lupte mai ample împotriva mișcării globale de dreapta.
Atacurile din 8 ianuarie 2023 ale susținătorilor lui Bolsonaro asupra clădirilor guvernamentale din Brasilia, la câteva zile după învestirea sa, nu au făcut decât să întărească această convingere pentru mulți.

„Atâta timp cât voi fi în viață, extrema dreaptă nu va reveni la putere în această țară”, a afirmat el în repetate rânduri în timpul campaniei sale electorale.

Problema costului de trai

Deocamdată, alegătorii nu sunt foarte siguri de asta.

Aproape jumătate dintre brazilieni afirmă că situația economică s-a înrăutățit în ultimul an, potrivit unui sondaj Quaest publicat în septembrie, comparativ cu doar 19% care susțin că economia s-a îmbunătățit.

Subiectul creșterii costului de trai a devenit central în campania senatorului Bolsonaro, care compară frecvent prețurile actuale din supermarketuri cu cele din perioada președinției tatălui său.

Campania lui Lula a ripostat cu un site web numit „Piața minciunilor” pentru a contesta aceste afirmații. De asemenea, a depus o plângere la Curtea Electorală Superioară, care supraveghează alegerile din Brazilia, acuzând campania senatorului că minte în legătură cu prețurile.

Experții spun că dezbaterea privind costul vieții reflectă un decalaj între îmbunătățirea indicatorilor privind piața muncii și inflația și ceea ce trăiesc multe gospodării în viața de zi cu zi.

„Toate cifrele importante arată că acesta a fost un guvern bun”, a declarat Thomas Traumann, analist politic și autor. „Adevărul este că oamenii obișnuiți pur și simplu nu sunt de acord cu asta”, a adăugat el.

Traumann a făcut comparații cu dificultățile cu care s-a confruntat președintele SUA, Joe Biden, în 2024, pentru a reduce decalajul dintre datele macroeconomice pozitive și sentimentul negativ al consumatorilor.

Deși inflația alimentară a încetinit brusc – iar prețurile chiar au scăzut în perioada iunie-august – ani de creșteri abrupte ale prețurilor continuă să pună presiune pe bugetele gospodăriilor, prețurile rămânând cu mult peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

În același timp, datoriile gospodăriilor au crescut, potrivit datelor băncii centrale, pe măsură ce companiile fintech cu creștere rapidă au oferit credite ușor accesibile la rate de dobândă ridicate, iar boom-ul pariurilor online a absorbit miliarde de reali din veniturile gospodăriilor, împingând multe familii în dificultăți financiare.

Surprinzătorul Bolsonaro

Competitivitatea celui mai tânăr dintre frații Bolsonaro i-a surprins pe mulți.

Spre deosebire de frații săi, el a fost acuzat de corupție, inclusiv de conducerea unei presupuse rețele de mită care, potrivit procurorilor, a adus beneficii rudelor lui Adriano da Nobrega, un fost ofițer de poliție acuzat că a condus o bandă de asasini plătiți.

Dintre cei trei fii mai mari ai fostului președinte, senatorul era, de asemenea, cel mai puțin combativ, atenuând atitudinea agresivă care a stat la baza ascensiunii tatălui său și prezentându-se ca un „Bolsonaro mai echilibrat”.

Anunțul candidaturii sale a zguduit piețele. Și alte partide conservatoare s-au arătat sceptice, unii candidați de dreapta anunțându-și propriile candidaturi la președinție.

Timp de luni de zile, Flavio Bolsonaro a încercat fără succes să-i convingă pe alții să i se alăture pe lista electorală, alegându-l în cele din urmă ca vicepreședinte pe un parlamentar puțin cunoscut din propriul său Partid Liberal.

În ciuda ezitărilor din țară, candidatura senatorului Bolsonaro a fost rapid îmbrățișată de mișcarea conservatoare globală, care așteaptă cu nerăbdare ca Brazilia să se alăture valului regional de dreapta care i-a adus la putere pe Javier Milei din Argentina, Nayib Bukele din El Salvador și Daniel Noboa din Ecuador.

Cu ajutorul fratelui său, Eduardo Bolsonaro, care a fost demis din funcția de membru al Congresului brazilian după ce s-a mutat în SUA, Flavio Bolsonaro a reușit la sfârșitul lunii mai să obțină o întâlnire cu președintele american Donald Trump, care l-a descris ca fiind „un tânăr inteligent care își iubește foarte mult țara”

După ce a depășit scepticismul inițial, campania senatorului Bolsonaro a suferit cea mai mare lovitură în luna mai, după ce o anchetă a dezvăluit că acesta ceruse bani unui bancher discreditat, acuzat că a condus o schemă de fraudă de miliarde de dolari, pentru a finanța un film biografic la Hollywood despre Jair Bolsonaro.

Dezvăluirea a declanșat o reacție negativă imediată. Senatorul a înregistrat o scădere a sprijinului în sondaje, iar unii dintre aliații săi au devenit deschis critici.

El a respins ancheta ca fiind o „acțiune de denigrare politică” și, de atunci, și-a revenit în sondaje.

Mizele regionale

Deși Lula a consolidat legăturile cu China, a reînviat rolul de lider al Braziliei în cadrul blocului BRICS al națiunilor emergente și a extins colaborarea cu Europa, recentele victorii ale dreptei în America de Sud, precum și relația conflictuală cu administrația Trump, l-au lăsat din ce în ce mai izolat în emisfera vestică.

Unii diplomați brazilieni afirmă că Washingtonul consideră Brazilia drept ultimul obstacol major în calea unei ofensive a guvernelor aliniate lui Trump în America Latină, după recentele victorii din Chile, Columbia, Honduras și Peru, precum și după o extindere fără precedent a puterii SUA în Venezuela în urma intervenției militare.

La Washington, progresiștii îl consideră pe Lula un „far al speranței”, a declarat Alex Main de la Centrul pentru Cercetări Economice și Politice, un think tank de stânga, citat de Reuters.

În țara vecină, Argentina, oponenții președintelui libertarian Javier Milei văd posibila realegere a lui Lula ca pe un potențial impuls în perspectiva alegerilor de anul viitor.

UE se uită cu atenție spre Brazilia

Diplomații din guvernele liberale din Europa și din alte regiuni, care au susținut inițiativele progresiste ale Braziliei în domeniul climei, urmăresc, de asemenea, cu atenție situația.

„Dacă drepturile omului sunt încălcate la scară largă sau dacă Amazonul este defrișat pe scară largă, atunci ne va fi mult mai greu să colaborăm cu Brazilia”, a declarat un ambasador european, sub anonimat.

Nu e doar asta.

Alegerile au loc într-un moment în care Bruxelles-ul încearcă să-și consolideze relațiile cu țările aliate, ca răspuns la valul de exporturi chinezești și la protecționismul președintelui american Donald Trump.

Brazilia – o țară cu 213 milioane de locuitori, bogată în minerale esențiale și cea mai mare economie din Mercosur – joacă un rol cheie în acest demers.

Preocuparea UE este că o președinție condusă de Flávio Bolsonaro ar face ca acordul comercial Mercosur să devină mai controversat din punct de vedere politic în Europa, apropiind în același timp Brasília de Washington – unde Trump s-a prezentat ca un aliat ferm al familiei Bolsonaro.

„Există o convingere clară că, dacă Bolsonaro va câștiga, Brazilia se va apropia mai mult de Statele Unite”, a declarat Welber Barral, secretarul brazilian pentru comerț exterior în timpul celui de-al doilea mandat al lui Lula, între 2007 și 2011, citat de Politico.

După mai bine de 25 de ani de negocieri, acordul comercial dintre UE și blocul Mercosur a intrat provizoriu în vigoare în luna mai.

Însă aprobarea definitivă este suspendată după ce parlamentarii europeni au votat trimiterea acordului către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se pronunța asupra conformității acestuia cu tratatele UE.

Amestec în alegeri

Rezistența Braziliei în fața lui Trump și a taxelor sale vamale pare să-l fi avantajat pe Lula în rândul unor alegători, crescându-i cota de popularitate, în timp ce unii progresiști l-au poreclit pe Flavio Bolsonaro „Tariflavio”, făcând referire la recenta vizită a senatorului în SUA, unde a încercat să obțină sprijinul președintelui SUA.

Însă, în ultimele săptămâni, aliații lui Lula și-au exprimat îngrijorarea că administrația Trump ar putea refuza să recunoască rezultatele alegerilor în cazul în care acesta va câștiga, susținând că încercările de ingerință sunt deja în curs.

Aceștia menționează declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, care l-a învinuit pe Lula pentru eșecul negocierilor comerciale care au dus la majorarea taxelor vamale americane asupra mărfurilor braziliene, precum și o încercare eșuată de a trimite oficiali americani în Brazilia într-o misiune de „discutare a integrității electorale”, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Înaintea alegerilor din 2022, fostul președinte Joe Biden l-a trimis pe directorul Agenției Centrale de Informații (CIA) să-i transmită fostului președinte Bolsonaro să nu se amestece în alegeri, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme, și s-a asigurat că SUA se numără printre primele țări care au recunoscut rezultatul.

Săptămâna trecută, 31 de democrați din Congres, printre care și deputata americană Alexandria Ocasio-Cortez, l-au îndemnat pe Rubio să respecte rezultatul alegerilor din Brazilia.

Într-o scrisoare, aceștia și-au exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la o „campanie susținută de interferență și destabilizare în Brazilia”.

–