Macron respinge ideea că noul serviciu militar din Franța înseamnă trimiterea tinerilor în Ucraina, după o declarație a șefului Statului Major care a stârnit controverse

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat marți că noul serviciu militar național voluntar, pe care urmează să îl anunțe la sfârșitul acestei săptămâni, nu implică „trimiterea tinerilor în Ucraina”. Asigurările sale vin după dezbaterea provocată de avertismentul unui general francez de rang înalt, care a declarat că țara ar trebui să fie „pregătită să-și piardă copiii” în contextul amenințărilor tot mai mari din partea Rusiei, scrie site-ul BFMTV.

Emmanuel Macron a clarificat marți că noul serviciu militar național voluntar nu va implica trimiterea tinerilor în Ucraina.

„Trebuie să eliminăm, cel puțin pentru moment, orice confuzie cu privire la trimiterea tinerilor noștri în Ucraina. Nu este deloc vorba despre asta”, a declarat Macron într-un interviu acordat postului de radio francez RTL.

Președintele urmează să prezinte joi noul serviciu militar, care nu implică recrutarea obligatorie, pe fondul amenințării reprezentate de Rusia.

Macron a confirmat că joi va specifica „transformarea serviciului național universal într-o nouă formă”, fără a oferi detalii suplimentare.

Macron urmează să viziteze baza militară Varces din sud-estul Franței, de unde va anunța un „nou cadru pentru serviciul în forțele armate” și va răspunde „dorinței de angajament” a tinerilor.

„Este foarte clar că trebuie să consolidăm pactul dintre armată și națiune”, a declarat el pentru RTL.

Un discurs controversat

Asigurările lui Macron au venit la câteva zile de controverse, declanșate de comentariile unui general francez de rang înalt, care a afirmat că țara trebuie să fie pregătită să-și „piardă copiii” în contextul războiului din Ucraina.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Fabien Mandon, a declarat într-un discurs adresat primarilor locali săptămâna trecută că, deși Franța are puterea economică și demografică necesară pentru a învinge Moscova, societatea sa nu are „spiritul” necesar pentru a face față amenințării.

Citește și

Șeful Statului Major francez provoacă un val de furie după o afirmație legată de copiii francezilor

„Dacă țara noastră ezită pentru că nu este pregătită să accepte – să fim sinceri – să-și piardă copiii, să sufere economic deoarece producția de apărare va avea prioritate, atunci suntem în pericol”, a adăugat el.

Declaraţia șefului Statului Major al Forţelor Armate Franceze a stârnit o polemică aprinsă pe scena politică de la Paris. 

„Nu sunt suficiente cele 51.000 de monumente dedicate eroilor căzuți în război din comunitățile noastre?”, a întrebat Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist și primarul orașului Saint-Amand-les-Eaux, care a participat la adunare. „Da apărării naționale, nu campaniei pentru război.”

Sébastien Chenu, deputat al partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, a declarat că generalul Mandon nu era în măsură să se pronunțe cu privire la pierderea copiilor Franței și că a comis o „eroare”.

Raphaël Glucksmann, liderul partidului de centru-stânga Place Publique, a fost singura voce din stânga care s-a ridicat în sprijinul generalului Mandon. „Protestele împotriva șefului Statului Major al Forțelor Armate au evidențiat puterea negării și spiritul de capitulare din cadrul clasei politice franceze”, a scris el pe X. „Franța merită mai mult decât această adunătură de struți”.

Un plan modest

Ideea unui nou plan de serviciu național pe bază de voluntariat a fost lansată în Franța în ultimele luni. Aceasta vine în contextul în care planuri similare de serviciu au fost discutate în alte țări ale UE, precum Germania și Polonia.

Conform relatărilor presei, se preconizează că noile planuri franceze vor începe modest, cu 2.000-3.000 de persoane în primul an, înainte de a „accelera” cu un obiectiv pe termen lung de 50.000 pe an.

Durata planificată ar fi de 10 luni, iar voluntarii vor fi plătiți pentru serviciul lor, conform relatărilor mass-media.

Serviciul militar a fost obligatoriu în Franța timp de aproape două secole, până când a fost abolit în 1997 de președintele de atunci, Jacques Chirac, pentru a face loc unei armate profesionale.