MApN, reacție dură după declarațiile lui Călin Georgescu pentru podcasteri americani: Manipulări aliniate campaniilor de propagandă ale Rusiei
Ministerul Apărării Naționale a criticat joi dur „dezinformări rostogolite în spațiul online din România și din străinătate”, reacția venind după ce Călin Georgescu a susținut în timpul unor podcasturi făcute cu conspiraționistul american Alex Jones și fostul infanterist marin american, Shawn Ryan că baza Mihail Kogălniceanu este construită pentru o ofensivă contra Rusiei și că puterea din România vrea să declanșeze Al Treilea Război Mondial.
„Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate”, a acuzat MApN într-un material publicat pe portalul său Inforadar, în care nu este menționat în mod explicit numele lui Călin Georgescu.
De asemenea, Ministerul Apărării spune că „realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale”.
„Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate”, a adăugat sursa citată.
Ce a spus Călin Georgescu în podcasturile lui Alex Jones și Shawn Ryan
„Prin Rutte, șeful NATO, încearcă să-și impună regulile și să forțeze, pe cât posibil, al Treilea Război Mondial în regiune, în special prin România”, a afirmat Georgescu în podcastul lui Alex Jones, un conspiraționist american condamnat în 2022 să plătească 1,3 miliarde de dolari familiilor victimelor unui atac armat în care au fost ucise, într-o școală, despre care Jones a pretins că ar fi fost „o farsă”, scrie Europa Liberă.
„Au numai sclavi în poziţii de putere, oameni care se agață de putere, nu lideri. În România sunt doar marionete și prin aceste marionete vor să controleze și să impună al Treilea Război Mondial cât de repede se poate, înainte de învestirea președintelui Trump, din 20 ianuarie”, a spus Georgescu.
El a participat și la un podcast cu fostul infanterist marin american Shawn Ryan, interviul fiind intitulat „Lovitura de stat din România dezvăluie disperarea NATO de a forța cel de-al Treilea Război Mondial?”
„Această bază NATO, cea mai mare care va fi construită în Europa, este construită pentru a sprijini o ofensivă majoră împotriva Rusiei?”, l-a întrebat Ryan, făcând referire la baza Mihail Kogălniceanu.
„Exact”, răspunde Georgescu, „acesta este cuvântul: ofensiv, ceea ce este greșit! Nu putem accepta asta, nu e treaba noastră, nu e războiul nostru”.
„Prostii”, a reacționat un înalt oficial american
„Cred că acest tip de propagandă a fricii chiar nu își are locul. Și ar trebui să încerce să ofere niște dovezi dacă va continua cu astfel de declarații”, a declarat marți la București secretarul adjunct american al Biroului pentru afaceri europene si eurasiatice, James O’Brien, în legătură cu declarațiile lui Georgescu.
Acuzațiile formulate de Călin Georgescu cum că baza militară de la Mihail Kogălniceanu ar putea fi folosită pentru a lansa o ofensivă împotriva Rusiei sunt „prostii”, a spus marți un înalt oficial american.
„Într-un cuvânt, prostii. Aceasta este o bază românească pentru a apăra România. România găzduiește acolo câțiva militari americani care ajută România să se apere. Cred că acest tip de propagandă a fricii chiar nu își are locul. Și ar trebui să încerce să ofere niște dovezi dacă va continua cu astfel de declarații”, a declarat James O’Brien, adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene si eurasiatice, într-o întâlnire cu jurnaliștii la ambasada SUA la București.
MApN: Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ
Ministerul Apărării Naționale respinge, în materialul publicat pe Inforadar,„ speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu”.
„Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile”, subliniază ministerul.
Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, transmite MApN, adăugând că „suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie.”
„Agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite”
Ce a mai transmis MApN:
„Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale.
Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate.
După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia.
De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere.
În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride.
Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei.
Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse.
Investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019. Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.”