Marea miză a scandalului Rafila – Arafat
La capătul unei luni în care a vorbit în toate aparițiile sale publice aproape exclusiv despre pastilele de iod ca despre problema de sănătate publică numărul 1 a României, Alexandru Rafila și-a amintit brusc, joi, către orele prânzului, într-o conferință de presă la sediul Ambulanței București-Ilfov care aparent nu anunța nimic spectaculos, că ministerul pe care îl conduce de mai bine de 4 luni nu are practic niciun cuvânt de spus în ceea ce privește sistemul medical de urgență.
Sistemul medical de urgență, coordonat integral de Raed Arafat. Niciun ministru al Sănătății nu a contestat public acest lucru
Tot ceea ce înseamnă sistem medical de urgență – servicii de ambulanță, SMURD, Unitățile de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe ale spitalelor – se află de ani buni în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență, structură condusă de Raed Arafat.
Dacă multă lume trăiește, poate, cu senzația că acestea au fost coordonate de DSU-Arafat în perioada pandemiei, realitatea este că ele erau acolo cu mult înaintea pandemiei, integrate și cu celelalte servicii de urgență – pompieri, salvamont etc.
Trebuie spus că, în toți acești ani, niciun ministru al Sănătății nu a contestat public coordonarea sistemului medical de urgență de către Raed Arafat și nu a cerut ca aceasta să revină Ministerului Sănătății. Ultimul ministru al Sănătății care a intrat în conflict cu Raed Arafat iar acest lucru a „răsuflat” public a fost Sorina Pintea, însă motivul conflictului a fost atunci altul – trimiterea către instanță a unor documente privind intervenția de la incendiul din clubul Colectiv.
Chiar și cea mai mare parte a presei a fost păcălită de declarațiile de joi ale lui Alexandru Rafla, rostogolind vestea că ministrul Sănătății ar vrea să preia doar coordonarea SMURD, cu toate că Rafila a vorbit explicit despre „sistemul medical de urgență”, inclusiv despre „UPU și CPU (Unitățile de Primiri Urgențe și Compartimentele de Primiri Urgențe ale spitalelor – n.red)” și despre faptul că acestea ar trebui să funcționeze „integrat”, alături de celelalte servicii medicale, sub umbrela Ministerului Sănătății.
O posibilă explicație pentru faptul că chiar și cea mai mare parte a presei s-a lăsat păcălită și nu a înțeles exact ce a spus Alexandru Rafila ar putea fi aceea că, în ochii publicului, Raed Arafat se identifică în primul rând cu SMURD, al cărui fondator este.
Creionarea acestui sistem de urgență integrat, cu sistemul medical de urgență și celelalte servicii de urgență adunate sub aceeași umbrelă și coordonate de același om, a început încă din anul 2014, odată cu numirea lui Raed Arafat în funcția de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), structură creată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Posibila mare miză: Ministerul Sănătății plătește, dar nu are coordonarea
Posibila mare miză a conflictului iscat de declarațiile de joi ale lui Alexandru Rafila ar putea fi reprezentată de bani: mai exact, finanțarea sistemului medical de urgență.
Întreg sistemul medical de urgență – servicii de ambulanță, Unități de Primiri Urgențe ale spitalelor, Compartimente de Primiri Urgențe și SMURD – este finanțat de Ministerul Sănătății.
Surse din minister au explicat pentru HotNews.ro că, practic, Ministerul Sănătății plătește, la fiecare final de lună, facturile pentru toate aceste servicii.
Ministerul Sănătății nu are însă coordonarea lor, aflată la Departamentul pentru Situații de Urgență. Practic, nu are niciun cuvânt de spus.
Alexandru Rafila nu a ridicat nici pe departe problema cu cuvintele acestea. El a preferat să invoce „gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătății” în ceea ce privește serviciile medicale de urgență, precum și celelalte tipuri de servicii medicale, pornind de la colaborarea acestora în pandemie.
„Toate aceste lucruri trebuie să facă parte totuși dintr-o gândire integrativă la nivelul Ministerului Sănătății. Eu mă bucur că avem parteneri profesioniști la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență – este domnul doctor Arafat, care cu asta s-a ocupat în ultimii 30 de ani – dar, în mod evident, discutăm despre o activitate medicală, iar responsabilitatea, atât în fața profesioniștilor din sănătate, cât și în fața opiniei publice, este a Ministerului Sănătății. Sunt partenerii noștri – SMURD este o structură a DSU care și-a făcut foarte bine datoria, eu întotdeauna le voi mulțumi public pentru ceea ce au făcut și pentru ceea ce fac. Dar intergrarea serviciilor de urgență cu celelalte servicii de urgență prespitalicească, UPU sau CPU cu celelalte tipuri de activități ale sistemului de sănătate este absolut necesară, pentru că nu funcționează separat. Ele trebuie să funcționeze integrat, iar lucrul acesta trebuie să fie o politică de sănătate a statului român, care nu trebuie să țină cont de persoanele care ocupă, într-un moment sau altul, o poziție de demnitate publică în aceste domenii, ci trebuie să țină cont de nevoia oamenilor din România de a beneficia de servicii de sănătate.”
Alexandru Rafila avut însă grijă să sublinieze că „Eu nu aș vrea să fie interpretat în vreun fel ceea ce am spus eu, am recunoscut și recunosc public toate meritele domnului Arafat, care a făcut o treabă excelentă în organizarea serviciilor de urgență, dar ele trebuie integrate la nivelul Ministerului Sănătății și lucrul acesta cred că este clar pentru toată lumea.”
Rafila și Arafat, în relații reci încă de la început
Alexandru Rafila și Raed Arafat sunt în relații reci încă de la instalarea în funcție a actualului ministru al Sănătății, în noiembrie anul trecut.
Alexandru Rafila declara atunci, chiar la audierea sa în Comisiile reunite de Sănătate din Parlament, ca ministru propus al Sănătății, că măsurile de sănătate publică trebuie luate de Ministerul Sănătății și de instituțiile din subordine, subliniind că „nu putem să lucrăm ca o anexă a unei structuri”, aluzie la Comitetul Național pentru Situații de Urgență și Raed Arafat.
Întrebat însă dacă a discutat cu Raed Arafat despre acest lucru, Rafila spunea că nu, motivând că șeful DSU este plecat din țară.
„Nu se poate ca aceste măsuri să fie aprobate de o altă instituție, iar Ministerul Sănătății să răspundă de îndeplinirea sau neîndeplinirea lor (despre Raed Arafat și CNSU – n.red.)”, afirma atunci Alexandru Rafila, care reclama faptul că Ministerul Sănătății a ajuns să lucreze „ca o anexă a unei structuri”.
„Voi avea o discuție pentru ca acest mecanism să fie schimbat, nu putem să lucrăm ca o anexă a unei structuri. Trebuie să ne întoarcem la profesioniști și la profesionalizarea sănătății publice”, afirma ministrul propus al Sănătății.
Alexandru Rafila mai spunea atunci că Raed Arafat este un bun profesionist, însă măsurile de sănătate publică și legate de pandemie ar trebui luate de Ministerul Sănătății, nu de către o „altă structură”.
Raed Arafat, fondatorul SMURD, imagine publică impecabilă până la accidentul aviatic din Munții Apuseni și Colectiv
Raed Arafat este de profesie medic de Anestezie-Terapie Intensivă și este omul care a fondat Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu Mureș, în anul 1991 – un serviciu specializat în intervenții de urgență care funcționa atât cu personal calificat în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență, cât și cu personal paramedical specializat în acordarea primului ajutor.
SMURD a fost inființat după modelul altor servicii de urgență similare, care funcționau deja în alte țări.
Primele ambulanțe ale SMURD au fost primite ca donație din Germania, la începutul anilor ’90. Serviciul avea să fie extins la nivel național abia 16 ani mai târziu, în anul 2007.
În același an – 2007 – începea și ascensiunea politică a lui Raed Arafat, care era numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătății.
Arafat avea să fie, pentru scurt timp, și ministru interimar al Sănătății. La 1 octombrie 2012 a fost numit pentru prima dată ministrul interimar al Sănătății, funcție la care a renunțat a doua zi. Pe 7 noiembrie 2012 a fost numit din nou la conducerea Ministerului Sănătății, preluând funcția de la Victor Ponta, la acea vreme premier, care asigurase interimatul. Arafat a condus Ministerul Sănătății până în 21 decembrie 2012, când funcția a fost preluată de Eugen Nicolăescu.
2012 a fost și anul în care Raed Arafat a intrat în conflict cu Traian Băsescu, președintele de atunci al României. Băsescu a cerut atunci demisia din Guvern a lui Arafat – la acea vreme subsecretar de stat în Ministerul Sănătății – ceea ce a dus la ample proteste de stradă pentru susținerea fondatorului SMURD.
În ianuarie 2014, Raed Arafat a fost numit șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), creat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
De altfel, până în anul 2014, Raed Arafat avea o imagine impecabilă în spațiul public.
În 2011, Vlad Mixich publica, pe HotNews.ro, un portret al lui Raed Arafat, cu titlul „Fanaticul”.
„Deși a obținut cetățenia în urmă cu doar 12 ani, doctorul Raed Arafat este unul dintre cei mai premiați români: în două birouri (unul la Ministerul Sănătății în București, celălalt la Departamentul de urgență al Spitalului din Târgu-Mureș) sunt etalate cele 72 de trofee și diplome onorifice ale omului care a înființat SMURD-ul în România (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare)”, scria atunci Vlad Mixich, în deschiderea portretului lui Raed Arafat.
Primele probleme de imagine și susținere publică pentru Raed Arafat aveau să apară în ianuarie 2014, odată cu accidentul aviatic din Munții Apuseni, în care au murit pilotul Adrian Iovan și studenta Aura Ion. În spațiul public s-a vorbit îndelung, la acel moment, despre operațiunea de salvare, iar multă lume s-a întrebat dacă cele două victime ar fi putut fi salvate, în cazul în care s-ar fi intervenit mai repede – autoritățile au avut, inițial, probleme cu localizarea locului unde s-a prăbușit avionul.
Scenariul avea să se repete oarecum în decembrie 2014, când un elicopter SMURD s-a prăbușit în lacul Siutghiol, accident soldat cu moartea a 4 persoane – doi piloţi şi două cadre medicale. Și de această dată, în spațiul public s-a discutat săptămâni întregi despre intervenția la acest accident și dacă o parte dintre victime ar fi putut fi salvate.
În sfârșit, incendiul de la Colectiv, din octombrie 2015, rămâne cel mai controversat moment din cariera lui Raed Arafat, în spațiul public fiind criticată îndelung atât intervenția, cât și faptul că autoritățile au fost acuzate că au blocat sau întârziat transferul în afara țării al unora dintre răniții grav în incendiu.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro