Masoneria romana a nascut noua frati vitregi
Numarul total al masonilor se apropie de zece mii, iar o intreaga succesiune de schisme, dezacorduri sau acuzatii grave au marcat dezvoltarea masoneriei dupa 1990.
Fiecare loja se revendica istoric ca fiind, intr-un fel sau altul, continuatoarea masoneriei interbelice si tot fiecare loja, intr-un fel sau altul, invoca recunoasterea internationala, dar din partea unor loji diferite.
Despre ce anume este masoneria, ori ce vor masonii sa faca s-au scris biblioteci intregi. Cei din afara au pri-vit-o ca pe un soi de secta misterioasa, iar membrii sai, ori cei care i-au aprofundat istoria, o socotesc drept o societate initiatica ce grupeaza persoane care sint preocupate de perfectionarea morala a umanitatii.
Dupa 1990 au fost doua filiere prin care „luminile masonice s-au reaprins“ in Romania. Una italiana, prin Marele Orient al Italiei, si alta franceza. Filiera italiana a insemnat infiintarea in 1991 a lojii „Concordia“, iar in anul urmator a inca doua loji, „Delta Dunarii“ si „Nicolae Balcescu“.
In 1993, prin unirea acestora se infiinteaza Marea Loja Nationala din Romania (MLNR). Numai ca, intre timp, filiera franceza, alcatuita din romanii ce traiau in Franta, produsese si ea o mare loja cu exact acelasi nume si care era condusa de Alexandru Paleologu.
Originile acesteia se aflau in cele trei loji infiintate la Paris in 1990: „Steaua Dunarii“, „Romania Unita“ si „Solidaritatea“. Insa in 1996, 13 loji din Marea Loja infiintata pe filiera italiana se alatura Marii Loji de provenienta franceza, formind Marea Loja Nationala Unita din Romania (MLNUR).
Cum MLNR avea la acea data numeroase recunoasteri internationale, dar si MLNUR era recunoscuta de Marea Loja a Belgiei, masoneria romana se afla in fata unei dileme, pentru ca, potrivit regulilor masonice, pe teritoriul unei tari putea fi recunoscuta o singura Mare Loja.
Cinci ani mai tirziu, in 2001, o parte a MLNUR, condusa de Eugen Ovidiu Chirovici, s-a unit cu MLNR, dorind sa unifice masoneria regulara recunoscuta. Dar inca din acel moment au inceput sa apara grupuri ce doreau separarea. Chiar din 2001, un grup din MLNUR nu a dorit unificarea si a decis sa-si pastreze pina azi denumirea.
Din MLNUR s-a mai desprins insa si o alta grupare, ce a format in 2002 Marea Loja a Transilvaniei. De asemenea, tot la numai un an dupa „pacea masonica“, o alta grupare, intitulata Marea Loja Nationala a Romaniei, s-a despartit de Marea Loja Nationala din Romania.
In 2003 si aceasta grupare disidenta s-a fracturat, dind nastere celei de-a patra ramuri masonice, „Marea Loja a Romaniei“. In 2006, din MLNR s-a desprins Marele Orient de Rit Scotian Antic si Acceptat, iar din Marea Loja Nationala a Romaniei a plecat Marea Loja Nationala Dacia.
In timp ce Marele Maestru al MLNR, Eugen Ovidiu Chirovici, spune ca nu ii poate considera pe cei inscrisi in celelalte mari loji drept masoni, cei aflati in celelalte loji au o toleranta mai mare intre ei. „Nu exista deosebiri fundamentale intre marile loji din Romania.
Ceea ce le uneste sint principiile, iar ceea ce le desparte sint orgoliile marilor maestri“, considera Horia Nestorescu-Balcesti. El a facut parte mai intii din MLNR, pentru ca apoi sa se transfere la Marea Loja Nationala Unita din Romania.
Pe linga masoneria regulara, de la care se revendica lojile de mai sus, mai exista si o alta forma de masonerie, cea iregulara. Diferenta dintre cele doua este ca masoneria iregulara primeste in rindurile sale si atei.
Reprezentantii masoneriei iregulare in Romania sint reuniti in loja Marele Orient al Romaniei, infiintata in 2005 si care numara 200 de membri. Marele ei maestru este Mircea Deaca.
Un articol de Razvan Mihai Vintilescu, Cosmin Popan
INTERVIURILE HotNews.ro