Măsura de austeritate pe care nu a anunțat-o nimeni

Mărturia unei românce concediate. Cum se ia ajutorul de șomaj. Sau cum nu se ia.

• Peste 5 milioane de oameni din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. 
• Măsurile de austeritate și creșterea inflației au afectat în mod inegal oamenii și au pus o presiune și mai mare pe cei mai vulnerabili. 
• Articolul este realizat într-un proiect jurnalistic organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu HotNews, partenerul de publicare al proiectului. 

La mijlocul lunii februarie, într-o dimineață pe la 11.00, am primit un telefon de la angajatorul meu care mă anunța că a decis închiderea diviziei la care lucram. 

La finalul zilei am primit și decizia de încetare a contractului de muncă împreună cu informarea despre posibilitatea de a opta pentru șomaj. Nu știam mare lucru despre șomaj. 

Am căutat pe internet pentru că mă interesa în principal câți bani aș primi. Intuiam că nu este mult pentru că nu m-a păcălit discursul public despre „șomerii bogați” și „asistații sociali îmbogățiți din banii noștri”, dar am vrut să văd cum ar trebui să calculez. 

Indemnizația de șomaj este formată dintr-o parte fixă dictată de indicatorul social de referință (ISR) și o parte variabilă, care reprezintă un procent din media salariului brut din ultimul an, în funcție de câți ani ai lucrat. 

Ce este ISR-ul?

Indicatorul social de referință este o sumă fixă care este folosită ca unitate de calcul pentru majoritatea beneficiilor și indemnizațiilor de asistență socială din România. 

Când și de ce a apărut?

ISR-ul a apărut în 2008, printr-o ordonanță de urgență care a modificat legea care reglementează asigurările de șomaj (Legea 76/2002). Înainte de 2008, beneficiile sociale (indemnizația de șomaj, de creștere a copilului etc.) nu aveau o unitate de măsură fixă — erau calculate direct ca procent din salariul minim brut. 

• De exemplu, valoarea indemnizației de șomaj era de 75% din salariul minim brut. Dacă în 2008 erai plătit cu salariul minim pe economie, adică 500 de lei, urma să primești 375 de lei indemnizație de șomaj. 

În 2008, pentru a elimina presiunile pe buget și pentru a respecta prevederile europene, s-a creat ISR-ul ca baza de calcul fixă, desprinsă de salariul minim brut, care să „decidă” valoarea beneficiilor și indemnizațiilor de asistență socială. 

Deși afectează milioane de oameni și are legătură cu beneficiile de asistență socială, ISR-ul nu a apărut ca să ofere o protecție socială mai bună, ci ca o formă de control bugetar – adică un mod prin care statul să poată să crească salariul minim fără să fie obligat să crească în același timp și indemnizațiile sociale.

Mai exact, în 2008 valoarea ISR-ului a fost stabilită la 500 de lei – cât era salariul minim brut din acel moment – și a fost înghețată la această valoare până în 2021. 

În perioada asta, salariul minim brut a crescut de aproape 5 ori (de la 500 la 2.300 de lei). Această înghețare a adâncit fix inegalitatea pe care ar fi trebuit să o prevină. Dacă în 2008, ISR-ul reprezenta 100% din salariul minim, în 2021 a ajuns să fie doar 21,7%. 

Din 2008 până în 2021 – valoarea ISR s-ar fi putut modifica prin hotărâre de Guvern, fără să existe vreo obligativitate de ajustare a acesteia – dar nu a fost crescută deloc.

În anul 2021, după lungi runde de respingeri și du-te-vino între partide, începute încă din 2017, a fost adoptată ajustarea ISR cu rata medie a inflației din anul precedent. 

Prima indexare a avut loc pe 1 martie 2022, când ISR-ul a crescut de la 500 lei la 525,5 lei. Doar că asta s-a mai întâmplat încă doi ani, pentru că în 2025 și în 2026, din aceleași motive bugetare, ISR-ul a fost înghețat la valoarea din 2024, adică 660 de lei. 

Ajustarea cu rata inflației a ISR-ului, în 2025 și 2026, așa cum prevede legea, ar fi făcut ca valoarea acestuia să fie astăzi 748 de lei. 

În cei 13 ani în care ISR a stat înghețat la 500 de lei, România a trecut prin criza financiară din 2008, prin austeritate, prin redresare și prin creșteri alarmante ale inflației până azi, când suntem destul de aproape de o nouă creștere economică. Salariul minim a crescut de la 500 la 2.300 de lei, dar veniturile unui adult cu dizabilități au rămas neschimbate. 

Cum ar fi fost dacă…

1. În 2008 ar fi fost decisă ajustarea ISR în funcție de rata medie anuală a înflației

ISR-ul ar fi fost astăzi 1.173 de lei. 

2. În 2008, ar fi fost decisă ajustarea ISR în funcție de salariul minim brut

Când a fost creat, în 2008, valoarea ISR-ului era egală cu salariul minim brut. Astăzi, salariul minim a crescut la 4.325 de lei, în timp ce ISR-ul a ajuns la 660 de lei (15% din salariul minim). 

Sigur, poate nu este fezabil și nu poate fi susținut bugetar ca cele două să crească cu aceleași valori, dar dacă facem un exercițiu și ne imaginăm că ISR s-ar fi majorat proporțional cu salariul minim – să zicem cu 50% din valoarea acestuia – ar fi fost astăzi la 2.163 lei. 

De ce contează?

Înghețarea acestor ajustări este o formă invizibilă de a pune și mai multă presiune pe cei mai vulnerabili dintre oameni, pe lângă toate măsurile de austeritate și creșterea inflației. 

Aproape 1 milion și jumătate de oameni, aflați în situații vulnerabile, sunt afectați de faptul că statul nu a respectat propriile legi și nu a gândit indicatorul social de referință ca un instrument de protecție socială. 

Mai mult de 10 beneficii și indemnizații de asistență socială sunt afectate de valoarea indicatorului social de referință, pentru că acesta este unitatea de măsură pe baza căreia se calculează suma pentru fiecare dintre ele.

Asta nu înseamnă că toate pornesc de la 660 de lei. Fiecare are propria formulă — un coeficient diferit aplicat la valoarea ISR. 

Dacă ne imaginăm că ISR-ul este un măr, pentru unele indemnizații formula prevede un măr întreg, pentru altele doar jumătate, un sfert sau două mere. 

Două exemple concrete:

În cazuri izolate, aceste sume pot părea mici, dar sunt aproape 1 milion și jumătate de oameni aflați în situația de a primi beneficii și indemnizații sociale. S-a discutat mult despre cum măsurile de austeritate i-au afectat pe cei mai vulnerabili dintre oameni, cu referire la măsurile suplimentare pentru reducerea deficitului, la taxări în plus față de cele existente sau la rata inflației. 

Nu s-a discutat însă deloc despre cum ISR nu a fost ajustat cu rata . Această decizie a rămas invizibilă, iar puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili dintre noi s-a erodat. 

Cu aceste date în față, putem spune că tăierile și măsurile de austeritate i-au afectat pe oamenii care au cel mai puțin, pentru că a fost o lovitură dublă: neindexarea ISR, care le-ar fi adus câțiva bani în plus în fiecare lună, și toate măsurile, taxările și inflația, care sunt greu de dus pentru cineva care trăiește de pe o zi pe alta sau este în imposibilitatea de a munci. 

Iată o exemplificare pentru persoanele cu dizabilități — grupul cel mai numeros de beneficiari afectați. Am vrut să văd câți bani nu ajung la oameni în 2026 pentru că ISR nu a fost ajustat la inflație. 

Am selectat indemnizațiile acordate adulților și copiilor cu dizabilități, am calculat pentru fiecare dintre ele cât ar fi trebuit să primească lunar dacă ajustarea ar fi avut loc în anul 2026, după care am înmulțit pierderea cu numărul de beneficiari. 

Per total, persoanele cu dizabilități primesc cu 579,3 milioane de lei mai puțin în anul 2026, deoarece nu a avut loc ajustarea ISR la inflație. 

Mai sunt însă și beneficiile unde ISR reprezintă doar o parte din formula de calcul. În acest caz, este, de exemplu, somajul cu care am început. Pentru a afla valoarea estimativă a sumei pe care urmează să o primești, trebuie să mai știi care este media veniturilor și vechimea în muncă. 

Formula de calcul pentru indemnizația de șomaj este asta:

75% din ISR +  % din media veniturilor din ultimele 12 luni 

Procentul este stabilit în funcție de vechimea în muncă: 3% (pentru minim 3 ani), 5% (pentru minim 5 ani), 7% (pentru minim 10 ani) și 10% (pentru minim 20 de ani)

Calculul meu a arătat așa:

Sunt discuții ample despre cum dezvoltarea accelerată a instrumentelor AI a deschis larg o poartă spre a putea concedia oamenii prin desființarea posturilor, într-o piață a muncii tot mai haotică, plină de anunțuri de angajare fictive. 

Eu nu am făcut dosar pentru indemnizație de șomaj. Ce m-a oprit a fost toată birocrația necesară pentru a completa acest dosar, dar și faptul că am simțit că nu este cu adevărat un sprijin. 

Una dintre condițiile pentru a primi șomaj (Articolul 34 din Legea nr. 76/2002) este și să nu faci venituri mai mari de decât valoarea ISR (acum 660 lei) – dacă începi să iei șomaj, dar cineva te angajează 3 zile să cari ceva din punctul A în punctul B, pentru care te plătește cu 670 de lei, ai pierdut indemnizația de șomaj. 

Am fost privilegiată că am putut face alegerea de a nu face dosar de șomaj. Sunt foarte mulți oameni în România pentru care pierderea locului de muncă înseamnă o indemnizație de șomaj mult mai mică și o destabilizare totală. 

În luna mai erau 259.969 de șomeri înregistrați, dintre care 56.628 de șomeri care luau indemnizație. 

Peste 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Măsurile de austeritate și creșterea inflației au pus o presiune și mai mare pe cei mai vulnerabili. 

Dacă despre măsurile de austeritate s-a vorbit mult în spațiul public, această înghețare a indexării cu rata inflației a indicatorului social de referință a fost invizibilă și arată încă o dată un stat opac, care nu-și respectă legile și este preocupat prea puțin de a ne fi puțin mai bine, celor mai mulți dintre noi. Iar toate astea sunt alegeri politice. 

A fost o alegere politică ca în 2008 acest indicator să nu aibă prevăzută nicio formă de ajustare. A fost o alegere politică ca indexarea să nu fie făcută în ultimii doi ani. 

Alegerea de a nu actualiza un indicator care afectează aproape 1,5 milioane de oameni e mai ușoară decât orice tăiere vizibilă — nu generează proteste, nu apare la știri. Legea pur și simplu nu e respectată, iar oamenii nu pot contesta ceea ce nu știu că ar fi trebuit să li se întâmple. 

Sursa datelor:

• INS – Institutul Național de Statistică
• Ministerul Muncii – http://beneficiifamiliale.mmuncii.ro/situatii-de-viata
• ANPIS – https://www.mmanpis.ro/informatii-de-interes-public/plati-efectuate-de-anpis/
• Eurostat – online data code – ilc_peps01n 

Acest material a fost documentat cu sprijinul unei burse oferite în cadrul cursului „Economie pentru Jurnaliști”, organizat de Asociația Media DoR și finanțat de Banca Comercială Română (BCR), în parteneriat cu HotNews, partenerul de publicare al proiectului.