Metoda pentru a cistiga teren construibil: toarna moloz pe malul Lacului Cernica

Primaria Cernica a pus in posesie o portiune de teren de circa 3 hectare pe malul lacului Cernica, intr-o zona neconstruibila. Pentru a mai castiga teren, noii proprietari toarna de trei ani moloz in lac. Vecinii spun ca astfel au luat cateva sute de metri patrati din luciul de apa. Totul sub ochii ingaduitori ai autoritatilor locale.

In luna iunie 2006, Primaria Cernica a pus in posesie, pe Legea fondului funciar, circa 3 hectare de teren pe malul lacului Cernica, in zona strazii Intrarea Codrului, proprietari fiind Stefan Aurel si Preda Maria. In acelasi an, acestia au parcelat terenul in bucati de cate un hectar si l-au vandut mai departe. Un hectar a fost cumparat de Valentin Vasilescu si un altul de Mihail Negru. Despre a treia fasie de teren nu detinem date.

Spre disperarea vecinilor, cei doi proprietari cara de trei ani moloz in Lacul Cernica si niveleaza terenul. „Tot vin cu basculantele si toarna moloz in lac de vreo 3 ani. Am facut plangeri peste tot, au venit cei de la Garda de Mediu, de la Apele Romane, dar degeaba. Isi bat joc ! Noi ne-am mutat aici pentru lac, nu sa-l acopere ei cu pamant. Se poate vedea clar cat au furat din luciul apei, pentru ca inainte stufarisul era pana in spatele curtii noastre. Acum uitati ce departe este”, spune suparata una dintre vecine, care a tinut sa-si pastreze anonimatul.

Oamenii care descarcau o basculanta de moloz ne-au spus ca «omul isi amenajeaza terenul, ce, nu are voie». Ba chiar Primaria Cernica a dat un Certificat de urbanism pentru amenajarea terenului. Garda de mediu si Apele Romane au facut mai multe controale la fata locului si au amendat atat primarul, cat si pe proprietari, deoarece lucrarile se executa fara aviz de mediu. Proprietarii insa nu au reactionat in niciun fel, nefiind de gasit. In 2008, Apele Romane au dat amenzi de 80.000 de lei, iar in 2010 Garda de Mediu a dispus supravegherea in continuu a terenului.

Mai mult, asupra Certificatului de Urbanism planeaza acuzatii de ilegalitate, deoarece a fost eliberat de Primaria Cernica, dar ar fi trebuit eliberat de Primaria Pantelimon, lacul fiind al acestei comune.

Gelu Apostol, primarul comunei Cernica, spune ca nu este treaba lui daca oamenii astupa lacul cu pamant. “Treaba mea este sa vad daca depoziteaza sau nu gunoaie pe teren si sa-i amendez. Trebuie sa fie curat in comuna. Daca sunt proprietari, nu pot sa le spun eu sa nu-si amenajeze terenul”, spune acesta.

Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele fundatiei Ecocivica, spune ca distrugerea stufarisului lacului inseamna distrugerea ecosistemului. «Asistam in ultimul timp la o ingenioasa metoda de a mari supafetele de teren de pe malul lacurilor. Avand in vedere ca terenurile sunt scumpe, anumiti smecheri, in cardasie cu puterea locala, imping pamantul sau aduc resturi escavate si le imping pe lac, in acest fel marindu-si terenul ca sa incapa cat mai multe vile. A micsora suprafata unui lac este o nelegalitate. Mai ales ca nu au aviz de la Ministerul Mediului. Este un atentat la biodiversitate. Cand vin cu lama buldozerului, peste stufaris, nu se gandesc ce cuiburi de pasari si ce pesti sunt acolo. Distrugandu-le habitatul, se distruge biodiversitatea. Sa nu uitam ca lacul face parte dintr-o zona protejata de Ministerul Mediului tocmai pentru Biodiversitate », a explicat acesta.

Primarul Comunei Cernica spune ca, in total, au fost retrocedate circa 18,5 ha de teren pe malul lacului. «Au fost puse in posesie, pe Legea 18, 5 hectare in aceasta situatie. Daca pe documentatiile de urbanism figureaza ca teren construibil, noi ce sa facem», spune Gelu Apostol. Legea interzice insa construirea la mai putin de 50 de metri de malul lacului, aceasta fiind considerata limita de protectie a apei.

O alta problema este ca nu exista un cadastru al apelor, care sa arate suprafata si marginile lacurilor. Astfel, este imposibil de demonstrat pana unde se intindea lacul acum 2 sau 3 ani. De asemenea, nu poate spune nimeni, cu acte in mana, daca terenul retrocedat era in lac, in stufaris sau pe malul acestuia. Singura dovada sunt spusele vecinilor care isi aduc aminte ca lacul era mai aproape de curtile lor, iar casele sunt construite toate la aceeasi distanta fata de apa.