Micile ferme din Romania, aproape falimentate de indolenta functionarilor

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fermierii romani vor primi de la bugetul european o subventie de 50 de euro pe hectar. Asta numai in primul an, pentru ca pana in 2012 valoare subventiei va ajunge la aproximativ 200 de euro pentru aceeasi suprafata.

Dupa inregistrarea scriptica a parcelelor fiecarui fermier, trebuie inceput un proces de verificare, unul a carui proasta functionare poate duce reducerea drastica a volumului de fonduri.

Pana la sfarsitul lunii septembrie, controlorii Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) au obligatia de a controla, prin sondaj, 5% din suprafata totala de aproximativ 8,5 milioane de hectare pe care Uniunea Europena urmeaza sa le finanteze cu aproape jumatate de miliard de euro.

Cum se face inventarul terenurilor dupa regulile UE

Satul Berceni, judetul Ilfov. Taranii care nu prospera din tranzactiile imobiliare, fac agricultura. Valentin Florea, oficial APIA ce gestioneaza cererile de subventie ale taranilor, a explicat pentru HotNews.ro modalitatea prin care fermierii au putut aplica pentru subventia de 50 de euro la hectar, si mai ales modul in care se face verificarea.

“Practic, in 2006, fiecare taran a venit la sediul APIA si si-a identificat parcelele pe niste fotografii facute din avion. Pare complicat, insa cu ajutorul nostru, avand niste repere foarte clare, s-a putut face o identificare cat mai exacta.”, spune Valentin Florea.

Ulterior acestui proces, de la 1 martie 2007 pana la sfarsitul lunii iunie s-au depus cererile efective de finantare. Banii urmeaza sa fie platiti fiecarui fermier incepand cu data de 1 decembrie si pana in primavara anului viitor. Problema in acest moment insa este verificarea, prin sondaj, a celor spuse de tarani.

“Se merge la parcela omului, se masoara cu ajutorul GPS-ului in asa fel incat suprafata declarata sa coincida cu cea efectiva si mai ales se verifica daca respectivul isi lucreaza terenul”, a mai precizat Florea. Un al doilea mod in care se pot efectua verificari este cu ajutorul unui sistem informatic.

“Noi stim ca in comuna Berceni exista x teren arabil, informatii pe care le avem prin planurile realizate din avion. Dupa ce introducem aceste date in calculator precum si informatiile din solicitarile fermierilor facem o comparative intre rezultate. Daca sunt neconcordante atunci trebuie luat totul la verificat.

Exista posibilitatea sa apara cereri de finantare pe un teren care, fizic, nu exista”.

Judetul Neamt, umflat pe hartie cu 10 mii de hectare

De altfel, cazuri de acest gen au fost deja descoperite, nefiind insa dovedita o eventuala premeditare. Numai in Neamt au fost solicitate fonduri pe o suprafata ce depaseste cu 10 mii de hectare suprafata agricola a judetului. La un calcul simplu rezulta ca bugetul european ar fi fost astfel vaduvit de aproape jumatate de milion de euro.

Si in Iasi, mai mult de jumatate din cereri au fost formulate pentru terenuri lasate in paragina, fapt ce contravine total regulamentelor. Surse din cadrul APIA au explicat pentru HotNews.ro una din modalitatile de frauda.

“O echipa de control a APIA poate sa aiba o intelegere cu un eventual beneficiar de fonduri. Se poate raporta o suprafata mai mare de teren decat cea aflata in posesia fermierului, sau se poate scrie in raport ca acele loturi sunt lucrate, desi ele sunt lasate in paragina”.

Remes e increzator

La mai bine de o saptamana de la declaratiile amenintatoare formulate de Barroso, ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes a organizat o conferinta de presa in care a incercat sa dea asigurari ca Romania nu va pierde 25% din fondurile destinate fermierilor.

„Am convingerea ca desi sunt si chestiuni care pot fi taxate ca necorespunzatoare total, vom acredita pana la urma ambele agentii”, a precizat Remes.

Directorul APIA, Svetlana Gacichevici, spune ca astfel de situatii sunt uzuale in randul tuturor statelor membre. „Este firesc sa gasim diferente intre suprafetele declarate si cele din teren.

Sunt situatii in care fermierii si-au indentificat gresit locul pe care il lucreaza si, ca urmare, au supradeclarat, sau au declarat o suprafata din actele de propritate, iar acestea nu au fost corecte. Niciun stat european nu a scapat de cresterea ratei de control pentru terenurile subventionate”, a declarat, miercuri, Svetlana Gacichevici, director in cadrul APIA.

Ce ar insemna pentru taran 25% mai putin?

Gheroghe Covrigea e fermier in Berceni si unul dintre intreprinzatorii care a reusit sa se descurce cel mai bine in hatisul borocratic pe care il presupune orice subventie. Are 20 de hectare de teren pe care le lucreaza, din care 10 sunt luate in arenda.

„Eu la astea 20 de hectare ar trebui sa primesc in decembrie o mie de euro. Pentru noi orice leu in plus este binevenit. Daca nu erau subventiile – atat de la stat, cat si din fondurile europene – eram de mult somer”, spune Covrigea.

Mai toata gospodaria omului e partial finantata de fonduri guvernamentale sau europene.

„Mi-am luat si tractor si semanatoare si mulgatoare la jumatate de pret. E pacat acum ca nu se mai da ajutorul acela de 50% la achizitia unui tractor”

Gheorghe Covrigea nici nu vrea sa se gandeasca la o eventuala reducere a banilor primiti pentru pamantul lucrat. „Daca la seceta care a fost, vor incepe sa ne mai ia si din bani, e de rau. Pai cu 25% care inseamna 250 de euro eu mai puneam un hectar de grau. Dintr-un hectar de grau, intr-un an bun, pot scoate 20 de milioane de lei (vechi, n.r.).”