Migrația a dominat din nou campania electorală, înaintea alegerilor anticipate de miercuri din Olanda / Cine sunt favoriții scrutinului
Majoritatea partidelor olandeze susțin acum într-o formă sau alta măsuri pentru blocarea sau limitarea migrației. Principala voce pe această temă, Geert Wilders, are șanse să câștige din nou alegerile, miercuri, după succesul electoral din 2023, dar asta nu înseamnă că va ajunge și la guvernare, scriu AFP și Financial Times.
Protestatari care agitau fumigene portocalii, steaguri roșii, albe și albastre și scandau „Wij zijn Nederland”, „Noi suntem Olanda”, s-au strâns acum două săptămâni la Amsterdam.
Nici măcar orașul renumit pentru toleranța sa nu a scăpat de o manifestație virulentă împotriva imigrației, similară celor care s-au înmulțit recent înaintea alegerilor legislative anticipate prevăzute pentru miercuri, scrie AFP.
La fel ca în alte țări europene, tema imigrației a dominat dezbaterea publică olandeză în ultimii ani și domină și actuala campanie electorală.
Conform sondajelor, Geert Wilders și Partidul său pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, anti-islam și anti-imigrație, ar putea repeta victoria electorală răsunătoare din 2023, care a provocat un val de șoc în Europa.
„Imigrația va avea o pondere importantă în votul meu”, a declarat pentru AFP Bianca de Vos, o manifestantă în vârstă de 51 de ani.
Pentru această asistentă medicală și pentru mulți alți alegători, problema accesului olandezilor la locuințe este strâns legată de cea a imigrației.
„Fiul și fiica mea nu au casă pentru că nu este suficient spațiu”, a spus ea, reflectând opinia larg răspândită că solicitanții de azil au prioritate în accesul la locuințe sociale.
„Țapi ispășitori”
-„Avem într-adevăr o criză a locuințelor în Olanda, există o penurie de locuințe sociale. Așadar, pot înțelege punctul de vedere al celor care vorbesc despre acest lucru”, a explicat pentru AFP Lolkje de Vries, purtătoare de cuvânt a Vluchtelingenwerk, un ONG care reprezintă interesele solicitanților de azil și refugiaților din țară.
„Dar dacă ne uităm la cifre, constatăm că mai puțin de 10% din locuințele sociale sunt alocate refugiaților”, a subliniat ea.
Pentru De Vries și Vluchtelingenwerk, refugiații sunt folosiți de anumiți politicieni ca „țapi ispășitori pentru tot felul de probleme”, cum ar fi criza locuințelor.
Dar, potrivit purtătoarei de cuvânt, solicitanții de azil și refugiații suferă din cauza termenelor lungi de așteptare în procedura de azil, ceea ce poate avea consecințe negative asupra psihicului lor și le poate compromite șansele de integrare în societate.
Pentru Marcel Lubbers, expert în științe politice la Universitatea din Utrecht, fenomenul transformării migranților în țapi ispășitori nu este deloc o noutate.
„Nemulțumirea legată de problemele migrației, identității și apartenenței este prezentă la multe persoane încă din anii 1980 și 1990”, a declarat el pentru AFP.
„Iar acest lucru este astăzi foarte bine exploatat de partidele de extremă dreapta”, a adăugat Lubbers, subliniind succesul politicienilor de extremă dreapta din Franța, Regatul Unit, Germania și Italia.
Migrația a declanșat căderea guvernului
Ultimele cifre publicate de Oficiul olandez de statistică (CBS) arată că 316.000 de persoane au imigrat în Olanda în 2024, ceea ce reprezintă o scădere de 19.000 față de anul precedent.
Conform datelor publicate luna trecută de Serviciul olandez pentru imigrare și naturalizare, numărul persoanelor care au solicitat azil pentru prima dată a scăzut de la 49.892 în 2003 la 45.639, ceea ce reprezintă o scădere de 8,5%.
Totuși, subiectul continuă să domine discursul politic.
De altfel, acesta a determinat formarea și destrămarea ultimului guvern olandez.
În iunie, Wilders și-a retras brusc partidul dintr-o coaliție fragilă de guvernare, considerând că aceasta dura prea mult pentru a pune în aplicare „cea mai strictă politică de imigrare din istorie”.
Planul său prevedea închiderea frontierelor pentru solicitanții de azil, întărirea controalelor la frontieră și expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie și condamnate pentru comiterea unei infracțiuni.
Experții politici și juridici au calificat imediat aceste planuri ca fiind imposibil de pus în practică sau ilegale.
„Oamenii s-au săturat de imigrația masivă și de afluxul de persoane care nu au cu adevărat locul lor aici din punct de vedere cultural”, a declarat Wilders pentru AFP într-un interviu acordat în perioada premergătoare alegerilor.
„Dacă întrebați mulți olandezi astăzi, sau în multe alte țări, ei se simt ca niște străini în propria lor țară”, a adăugat el.
Coaliții posibile
În vreme ce Wilders a fost de multă vreme principala voce împotriva migrației în Olanda, mai toate partidele au adoptat acum o parte din discursul său.
Cele trei mari provocări – lipsa locuințelor accesibile, costul asistenței medicale și gestionarea imigrației – sunt toate atribuite solicitanților de azil de către mulți alegători.
Prin urmare, chiar și Frans Timmermans, liderul stângii, dorește să limiteze numărul sosirilor, iar mai multe partide susțin deportarea tot mai strictă a migranților.
În ciuda succesului discursului său, Wilders ar putea rămâne de data aceasta în afara guvernului.
PVV, partidul condus de Wilders, care a câștigat alegerile din 2023, are șanse mari să termine pe primul loc și de data aceasta.
Dar după ce coaliția condusă de PVV s-a destrămat în iunie, două partide tradiționale s-au angajat să împiedice participarea acestuia la orice viitor guvern.
Creștin-democrații conservatori (CDA) și alianța Verzilor și a Laburiștilor (GL-PvdA), care au ales să rămână în opoziție, sunt la egalitate pe locul al doilea în sondajele de opinie, fiecare sperând să revendice funcția de prim-ministru.
Analiștii cred că două coaliții sunt posibile. Una este o coaliție în mare parte centristă formată din Verzi-Laburisti, CDA, D66 – un partid liberal progresist – și, potențial, VVD, partidul liberal care a petrecut mai mulți ani la guvernare.
Cealaltă este o alianță de dreapta între creștin-democrați, VVD, D66, partidul fermierilor și JA21, un partid populist nou-înființat.
INTERVIURILE HotNews.ro