Migrenele apar de trei ori mai des la femei decât la bărbați și pot fi cauzate de anumite alimente sau stres. Când devine o migrenă urgență medicală

Durerea pulsatilă localizată pe o parte a capului, greața persistentă și sensibilitatea accentuată la lumină și zgomot sunt manifestări frecvente în timpul unei crize de migrenă. Această tulburare neurologică complexă afectează femeile de trei până la patru ori mai des decât bărbații, cel mai probabil din cauza variațiilor hormonale. Din fericire, există remedii naturale pentru a calma migrenele, iar medicina modernă oferă tot mai multe soluții. 

Aproximativ 12-15% din populația globală se confruntă cu migrene, potrivit datelor medicale internaționale, iar dintre aceștia, 1-2,2% dezvoltă forma cronică a bolii. Vorbim despre cel puțin 15 zile de dureri de cap pe lună, dintre care minimum opt episoade includ simptome specifice migrenei. Boala afectează cel mai adesea persoanele între 20 și 50 de ani, dar poate apărea la orice vârstă.

Femeile se confruntă mai des cu migene din cauza fluctuațiilor hormonale

Scăderea naturală a estrogenului care apare înainte de menstruație declanșează frecvent migrene la femei. Pe măsură ce se apropie menopauza, nivelurile hormonale fluctuează și mai mult, iar atacurile se intensifică. După instalarea menopauzei însă, când menstruația se oprește definitiv, multe femei observă că migrenele devin mai rare. 

În cazul femeilor care apelează la terapia de substituție hormonală, migrenele se pot agrava, potrivit unei analize sistematice din 2021. 

Pilulele contraceptive care conțin estrogen și progesteron pot fie să reducă, fie să agraveze migrenele, în funcție de organismul fiecărei femei. Dar, femeile care au migrene cu aură prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic, așa că în cazul lor, anticoncepționalele ar trebui evitate. 

În timpul sarcinii, migrenele devin mai rare pentru majoritatea femeilor. Problema apare însă când e nevoie de tratament, pentru că multe medicamente antimigrene, inclusiv antiinflamatoarele nesteroidiene, nu pot fi administrate în această perioadă. Femeile însărcinate pot apela, în schimb, la medicamente anti-greață, beta-blocante și dispozitive non-invazive de neuromodulare. 

Fazele unei migrene

Migrena nu este o simplă durere de cap, ci o afecțiune neurologică complexă care afectează creierul direct, motiv pentru care simptomele pot fi atât de severe încât să facă imposibilă desfășurarea activităților zilnice. 

Migrenele pot avea până la patru faze distincte: 

• Prodromul: faza pre-migrenă care poate apărea cu câteva ore sau chiar zile înainte de durerea propriu-zisă. Poate include simptome precum oboseală neobișnuită, rigiditate la nivelul gâtului, constipație, schimbări bruște de dispoziție sau pofte alimentare ciudate;

• Aura: durează între 5 și 60 de minute și include simptome vizuale precum lumini intermitente, pete orbe sau linii în zigzag. Unii oameni experimentează furnicături, amorțeli, dificultăți de vorbire sau chiar slăbiciune musculară temporară;

• Cefaleea: faza de durere propriu-zisă care durează între 4 și 72 de ore dacă nu este tratată. Durerea pulsatilă, de obicei pe o parte a capului, variază de la moderată la severă și se agravează la orice mișcare. Greața, vărsăturile și sensibilitatea extremă la lumină și zgomot transformă această fază într-un adevărat calvar;

• Postdromul: cunoscut popular drept mahmureala de după migrenă, poate dura până la 48 de ore după ce durerea dispare. Presupune oboseală profundă, dificultăți de concentrare și o senzație generală de epuizare.

Factori de risc

Un factor de risc, de multe ori neglijat îl reprezintă munca în schimburi. Persoanele care lucrează noaptea sau în ture au un risc crescut de migrenă comparativ cu cei care au un program normal de lucru. Munca de noapte se asociază cu multiple probleme de sănătate, de la obezitate și hipertensiune până la diabet. Migrenele se numără printre efectele frecvente, iar femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații, la acest tip de tulburare. 

Stresul rămâne cel mai frecvent declanșator al migrenelor, conform studiilor. Somnul haotic, fie prea mult, fie prea puțin, devine, de asemenea, un trigger pentru multe persoane.

Lumina puternică sau intermitentă, zgomotele intense, mirosurile de parfum sau fum de țigară pot declanșa o criză în câteva minute. De asemenea, variațiile bruște de presiune atmosferică sau de temperatură sunt factori care afectează numeroase persoane sensibile. Unele dintre ele ajung chiar să recunoască apropierea unei furtuni după apariția durerii de cap.

Alimente care pot declanșa migrene

Alimentele care declanșează cel mai frecvent migrene includ:

• Alimente fermentate: brânzeturile maturate (cheddar, parmezan, brânză albastră), pâinea cu maia;
• Carne procesată; mezeluri cu nitrați și nitriți, bacon, salam, cârnați afumați;
• Murături: castraveți murați, varză acră, kimchi ;
• Vinul roșu;
• Berea; 
• Ciocolata, 
• Cofeina (în exces sau sevraj);
• Glutamatul monosodic;
• Aspartamul;
• Citricele. 

Tratamente care funcționează

Pentru ameliorarea crizei acute, medicii prescriu frecvent triptani, ca tratament de primă linie. Sumatriptanul, rizatriptanul, eletriptanul și alți membri ai acestei clase de medicamente acționează specific asupra receptorilor de serotonină și pot opri o migrenă în dezvoltare. 

O meta-analiză din 2024 publicată în BMJ a confirmat eficacitatea triptanilor și a noilor antagoniști CGRP precum rimegepant și ubrogepant.

Antiinflamatoarele nesteroidiene precum ibuprofenul și naproxenul pot fi eficiente pentru migrenele ușoare până la moderate. Aspirina și acetaminofenul sunt alte opțiuni accesibile, deși trebuie folosite cu prudență pentru a evita cefaleea de rebound.

Pentru prevenție, medicii au la dispoziție un arsenal variat:

• Beta-blocantele precum propranololul;
• Medicamentele antiepileptice ca topiramat sau acid valproic;
• Antidepresivele din clasa amitriptilinei;
• Injecțiile cu toxină botulinică. 

Noile tratamente cu anticorpi monoclonali precum erenumab, fremanezumab sau galcanezumab pot fi de ajutor în cazul celor care nu răspund la terapiile clasice. Toate însă se administrează sub stricta supraveghere a unui medic. 

Remedii naturale cu eficacitate dovedită

Există și câteva opțiuni naturale care s-au dovedit utile în reducerea durerii provocate de migrene, în special atunci când sunt folosite în episoadele acute. O analiză sistematică din 2020 publicată în Phytotherapy Research a evidențiat efectele benefice ale mentolului și mușețelului, iar un studiu clinic din 2010 a arătat că o soluție cu 10% mentol aplicată pe frunte și în zona tâmplelor a calmat durerea mai bine decât un tratament placebo.

Masajul tuina, o tehnică tradițională din medicina chineză care folosește apăsări ritmice și mișcări de presiune pe zonele de acupresură de la nivelul capului, a fost analizat într-o meta-analiză publicată în 2020, ce a inclus peste 1200 de participanți. Rezultatele au indicat o reducere semnificativă a durerii, mai eficientă decât tratamentele medicamentoase convenționale.

Un alt studiu, publicat în 2023 în Alternative Therapies in Health and Medicine, a scos la iveală că apăsarea ritmică a punctului dintre degetul mare și arătător a redus durerea în majoritatea cazurilor. În unele situații, efectul a apărut în doar câteva minute de la aplicare.

Printre metodele simple care pot fi încercate acasă se numără compresele reci aplicate pe cap sau umeri, timp de 15 minute. Acestea pot calma durerea prin restrângerea vaselor de sânge și reducerea inflamației. În cazul în care migrena este însoțită de tensiune musculară, o compresă caldă aplicată pe zona cervicală poate fi de ajutor. 

De asemenea, hidratarea corespunzătoare ajută la prevenirea agravării simptomelor, întrucât lipsa lichidelor poate perturba circulația și echilibrul chimic din organism.

Când devine urgență medicală

În anumite cazuri, migrena poate semnala o problemă medicală gravă, care necesită intervenție imediată. Este important să mergeți de urgență la spital dacă apar următoarele simptome:

• Durere de cap bruscă și intensă, care atinge rapid un nivel extrem. Acest tip de durere poate fi un semn al unei hemoragii cerebrale;
• Durere de cap neobișnuit de severă, descrisă adesea ca „cea mai puternică durere avută vreodată” poate indica un anevrism sau un accident vascular cerebral;
• Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului (hemiplegie), un simptom frecvent întâlnit în accidentele vasculare cerebrale.

Chiar dacă hemiplegia poate apărea și în migrena cu aură, diferențierea clară între cele două nu se poate face acasă. Tocmai de aceea, orice simptom de acest fel trebuie tratat ca o urgență medicală.

Cronicizarea migrenei

Migrenele episodice se pot croniciza prin procese pe care cercetătorii încă nu le înțeleg complet. Obezitatea crește riscul acestei transformări nefericite, la fel cum o fac și traumatismele craniene precum comoțiile cerebrale. Persoanele care suferă de fibromialgie sau alte afecțiuni cronice dureroase se confruntă mai frecvent cu migrene, iar depresia și anxietatea amplifică și ele riscul.

Tulburările de somn, în special apneea de somn, pot declanșa sau agrava migrenele. Paradoxal, și utilizarea excesivă a medicamentelor pentru durere poate duce la așa-numitele cefalee de rebound, creând un cerc vicios greu de întrerupt.

Între 26% și 70% din cazurile de migrenă cronică revin într-un final la forma episodică, mai ușor de gestionat.