Mihai Craciun, arhitectul roman care a proiectat un turn de 248 m la Tokyo: "Regulile de proiectare sunt foarte stricte si se incearca anticiparea cataclismelor"

Mihai Craciun este arhitect roman stabilit in Statele Unite, la New York. A emigrat din Romania, in 1983. A studiat la Harvard, iar din 1997 lucreza la unul dintre cele mai bine cotate birouri de arhitectura din America, Skidmore, Owings & Merrill (SOM), senior designer. Mihai Craciun a lucrat la proiectarea unor cladiri importante din New York, Tokyo, Sao Paolo, Kuweit si Singapore. Acum face parte din echipa care proiecteaza Freedom Tower, cladirea care va inlocui turnurile gemene cazute la 11 septembrie. Cum trebuie proiectat un turn ca sa reziste la un asemenea cutremur? Ce materiale de constructii se folosesc? Cum a reusit Japonia sa ramana in picioare dupa un asemenea seism? Primiti raspunsul de la arhitectul care a participat la proiectarea Tokyo MidTown, o cladire de 248 de metri din Tokyo.

Catiusa Ivanov: Din experienta japoneza, ce ne puteti spune despre regulamentele japoneze privind rezistenta cladirilor la cutremure?

Mihai Craciun: O sa incep prin a spune ca suntem alaturi de familiile japoneze care au pierdut copiii, parinti, rude, in aceasta calamitate. Eu sunt arhitect, nu inginer, dar pot sa va spun, ca in ceea ce priveste constructiile inalte, codurile de constructii sunt foarte stricte pentru a minimaliza consecintele unor asemenea dezastre. Faptul ca toate cladirile inalte au rezistat unui asemenea seism arata ca toata lumea si-a facut bine treaba si ca prevederile din aceste normative sunt eficiente.

Catiusa Ivanov: Mai exact, ce prevad aceste regulamente, ce materiale si ce tehnologii se folosesc?

Mihai Craciun: Structura este, evident, cel mai important element al cladirii, din punct de vedere al rezistentei la seism. Structura tuturor cladirilor inalte a fost proiectata in asa fel incat consecintele unui asemenea cataclism sa fie cat mai reduse. Aceste regului de proiectare ale structurii sunt impuse de niste coduri.

Pot spune ca legislatia din Japonia se aseamana, din acest punct de vedere, cu legislatia din Romania. Desi deschiderile intre stalpii de rezistenta sunt foarte mari, elementele de structura sunt calculate astfel incat sa reziste.

Exista specificatii foarte clare pentru evacuarea persoanelor, iar regulile de proiectare sunt foarte stricte si se incearca anticiparea fenomenelor naturale care vor avea loc. Peretii cortina sunt proiectati pentru a rezista la anumite deformari.

Cladirea Tokyo Midtown, 248 m

Foto: tokyo-midtown.com

Desi majoritatea materialelor de constructie care se folosesc sunt la fel ca in restul lumii, betonul are o rezistenta superioara, iar la cladirile inalte este folosit in ascociere cu otelul.

Muncitorii care lucreaza in constructii sunt foarte bine pregatiti si foarte constienti de munca pe care o presteaza. Sa va dau un exemplu, cei 600.000 mp de la Tokyo MidTown au fost finalizati in 2 ani. Au lucrat mai multe companii de constructii.

Fiecare persoana – de la cea mai putin calificata, pana la cele mai calificate – au lucrat cu multa responsabilitate. Fara indoiala, Japonia este tara cel mai bine pregatita pentru a raspunde unor asemenea fenomene.

Catiusa Ivanov: La cladirile noi s-au folosit tehnologii foarte avansate, dar nici cladirile vechi nu au cazut. Cum va explicati acest lucru?

Mihai Craciun: Pentru constructiile noi au fost folosite tehnologii foarte avansate, de care v-am vorbit: beton cu rezistenta foarte buna, asocierea betonului cu otelul. Dar tehnologia nu inseamna numai materiale folosite, ci si atentia data detaliilor. Cladirile vechi, chiar daca nu s-au folosit asemenea tehnologii, sunt proiectate foarte responsabil, cu gandul la asemenea catastrofe.

Catiusa Ivanov: Regulile acestea foarte stricte influenteaza calitatea arhitecturii?

Mihai Craciun: Desi normele de proiectare sunt foarte stricte, asta nu impiedica arhitectii sa fie creativi. Din contra, arhitectul lucreaza cu inginerul si gasesc impreuna solutii potrivite. Este o provocare. In cazul proiectului la care am lucrat eu, partea de inginerie a fost foarte importanta. Proiectul a inceput in jurul anului 2000. Proiectarea a durat 4 ani, iar construirea lui a durat 2 ani. Cladirea fost terminata in 2007.​