Ministrul de externe ungar acuză România, de la Washington, că periclitează siguranța energetică din regiune
Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat România de încălcarea angajamentelor internaționale în privința interconectării conductelor de gaze și asigurării reversibilității fluxurilor de gaz. Mai mult, Peter Szijjarto a precizat că a sosit timpul pentru se exercita presiuni internaţionale sporite asupra ţărilor din regiune care îşi încalcă astfel de angajament, menționând România și Croația, potrivit Agerpres care citează MTI. De asemenea, Peter Szijjarto a spus că este important să se menţină presiunea asupra României pentru a începe extragerea gazului din rezervele sale din Marea Neagră începând din 2022. Declarațiile au fost făcute miercuri, cu ocazia unei vizite la Washington.
„În plus, trebuie să se exercite presiuni internaţionale pentru a se asigura construirea unor terminale LNG în Europa Centrală”, a mai spus ministrul de externe ungar.
Szijjarto se află în capitala SUA unde s-a întâlnit cu ministrul american al energiei Rick Perry şi cu reprezentanţi ai principalei companii de energie şi unde a avut un discurs la conferinţa World Gas.
Furnizarea energiei în Europa Centrală este o problemă de securitate şi ea va fi tratată în mod adecvat numai dacă dezvoltarea infrastructurilor necesare este realizată cu ajutorul finanţării de la Uniunea Europeană sau SUA, a mai declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de MTI, potrivit Agerpres.
Potrivit oficialului ungar, securitatea energetică a Europei Centrale şi nevoia acestei regiuni de a se pune capăt unei dependenţe de un singur furnizor reprezintă probleme recurente în rândul principalilor actori politici globali, dar lipsesc investiţiile în infrastructură finanţate de UE sau Statele Unite care ar face posibil acest lucru, a spus şeful diplomaţiei ungare.
„Până când SUA sau Uniunea Europeană vor furniza finanţare pentru dezvoltarea infrastructurilor energetice majore central-europene, perspectivele ca ţările central-europene să importe gaz din SUA sau din altă parte a lumii vor rămâne un doar un vis. Iată de ce este important să se pună capăt folosirii dublului limbaj şi dublelor standarde”, a adăugat Szijjarto.
El a estimat că a sosit timpul pentru se exercita presiuni internaţionale sporite asupra ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele, astfel încât să se asigure reversibilității fluxurilor de gaz prin interconectoarele lor, oficialul ungar dând ca exemple România şi Croaţia.
De asemenea, Peter Szijjarto a spus că este important să se menţină presiunea asupra României pentru a începe extragerea gazului din rezervele sale din Marea Neagră începând din 2022.
În acest context, reamintim că o conferință de presă mai puțin obișnuită a avut loc miercuri la București, aceasta fiind organizată de FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria. Important de menționat este că la această conferință nu a participat niciun oficial român, nici măcar din partea transportatorului român de gaze Transgaz, în condițiile în care acesta este partener cu FGSZ în proiectul BRUA. În acest context, șeful FGSZ, Kristof Terhes, a lansat mesaje provocatoare referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA.
Anul trecut, Ungaria a decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.
Mai amintim că în urma unei licitații organizate în decembrie, capacitatea de transport al gazelor prin BRUA a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037.
Aceste declarații au fost făcute într-o perioadă în care sunt așteptate deciziile finale de investiție în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Vezi și:
INTERVIURILE HotNews.ro