Mircea Cărtărescu, explicație în The Guardian despre un fenomen din diaspora: „A fost cea mai democratică. Apoi au început să-și urască atât de mult propria țară, încât au vrut să o distrugă. Dar românii vor continua să fie europeni” / Cum s-a votat, în realitate, în turul 2

Într-un interviu acordat ziarului britanic The Guardian, Mircea Cărtărescu spune că, în opinia lui, „Biblia nu e doar o carte sfântă, ci cel mai mare roman scris vreodată”. Cărtărescu discută și despre felul complicat în care românii își exprimă europenismul: „Multă vreme, diaspora a fost cea mai democratică și cea mai avansată parte a societății, dar, spre surprinderea noastră uriașă, s-a întors complet împotriva ei”.

• Mircea Cărtărescu exprimă tendința generală a votului diasporei, din ultimii ani. Dar acest vot, în momentele decisive ale ultimul an, a fost mult mai echilibrat și nu reprezintă o diaspora monolitică.
• În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, George Simion (587.000 de voturi) a avut 60% și Nicușor Dan (247.000) a avut 25%.
• În al doilea tur, George Simion (912.000 de voturi) a avut 55% și Nicușor Dan (723.000) a avut 44%.
• Practic, 500.000 de români din diaspora s-au adăugat lui Nicușor Dan în al doilea tur, față de primul tur.

The Guardian a publicat un interviu cu Mircea Cărtărescu, cu ocazia lansării în Marea Britanie a volumului „Aripa stângă”, prima parte a trilogiei „Orbitor”. Scriitorul rememorează momentul din 2014, când, aflat în turneu în Statele Unite, a vizitat colecția de fluturi a lui Vladimir Nabokov.

„Cea mai importantă lucrare științifică a lui era despre organele sexuale ale fluturilor, iar eu am văzut acele fiole foarte mici care le conțineau. Este ca o imagine dintr-un poem sau dintr-o poveste. A fost absolut fantastic”, spune Cărtărescu în interviu.

Trilogia „Orbitor” este, în viziunea autorului, construită asemenea unui fluture, iar imaginarul insectelor revine constant în paginile sale. Despre una dintre scenele marcante, el afirmă: „Imaginea fluturilor uriași de sub gheața Dunării ar fi putut veni de la Salvador Dalí sau de la Giorgio de Chirico, artiști cu a căror imaginație m-am simțit mereu înrudid.”

„După revoluție am devenit cetățean al universului”

Cărtărescu vorbește și despre relația dificilă cu Bucureștiul, oraș transfigurat literar în „Orbitor”: „Mi-am luat o revanșă stilistică și literară împotriva oamenilor care mi-au furat tinerețea.”

Interviul atinge și subiectul prăbușirii comunismului. Scriitorul povestește despre momentul în care tatăl său, dezamăgit de căderea regimului, a ars carnetul de partid: „Plângea în continuu pentru că el credea în comunism, iar acum vedea că totul fusese o minciună.” Pentru el, însă, 1989 a însemnat eliberare: „După revoluție am devenit cetățean al universului”.

Mircea Cărtărescu, despre o parte a diasporei: „Multă vreme, a fost cea mai democratică și cea mai avansată parte a societății”

Jurnalistul The Guardian notează că relația ambivalentă a lui Cărtărescu cu România „ar putea fi cel mai românesc lucru despre el”. Articolul amintește că România avea, în 2024, cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu 3,1 milioane de cetățeni români care trăiau în alte state membre.

Tot publicația observă că, la scrutinul prezidențial reprogramat din mai 2025, o majoritate clară dintre acești expați a votat pentru un candidat „naționalist, de tip MAGA”.

Cărtărescu comentează această schimbare: „Multă vreme, diaspora a fost cea mai democratică și cea mai avansată parte a societății, dar, spre surprinderea noastră uriașă, s-a întors complet împotriva ei.”

El adaugă: „Au început să-i invidieze pe românii rămași în țară, atunci când aceștia au început să câștige mai mulți bani decât ei în străinătate. Au început, de fapt, să-și urască atât de mult propria țară, încât au vrut să o distrugă”.

„Românii au fost întotdeauna europeni și vor continua să fie”

Chiar și așa, scriitorul rămâne optimist în privința orientării europene a României: „Românii au fost întotdeauna europeni și vor continua să fie. Data la care au devenit membri ai Uniunii Europene, în 2007, a fost poate cea mai importantă zi din istoria noastră. Chiar dacă acele mișcări fasciste sau extremiste sunt foarte puternice acum în România, sperăm că se vor diminua.”

Zvonurile despre Nobel

Interviul atinge și statutul său internațional, într-un moment în care literatura est-europeană se bucură de vizibilitate crescândă.

Întrebat despre faptul că numele său apare de peste un deceniu printre posibilii laureați ai premiului Nobel, Cărtărescu răspunde: „Nu am așteptat niciodată un telefon. Sunt recunoscător celor care mă consideră demn de premiu, pentru că a fi văzut ca demn de Nobel, chiar dacă este doar un zvon, este o onoare absolută.”