Miza vizitei FMI: Proiectul Bugetului pe 2013, viitorul acord al Fondului cu Romania si verificarea indeplinirii tintelor asumate in actualul acord

Marti incepe cea de-a sasea misiune de evaluare a delegatiei Fondului Monetar International, condusa de catre Erik de Vrijer, seful misiunii FMI pentru tara noastra. Vizita va dura doua saptamani si vor fi analizate modul in care tara noastra si-a respectat criteriile de performanta stabilite prin Acordul in vigoare. De asemenea, oficialii Finantelor le vor prezenta membrilor delegatiei proiectul de Buget pe 2013, se va discuta despre plata TVA la incasarea facturii si vor fi initiate discutiile pentru viitorul acord pe care Romania il va incheia cu Fondul, cel mai probabil unul tot preventiv. Vezi in text de ce se opune Isarescu unui nou acord cu FMI.

Potrivit reprezentantului rezident al FMI pentru Bulgaria si Romania, Tonny Lybek, negocierile cu autoritatile de la Bucuresti sunt programate in perioada 31 iulie – 13 august, seful delegatiei Fondului urmand sa soseasca in Romania pe data de 1 august si sa paraseasca tara noastra pe 14 august.

„Vizita FMI va avea loc in acelasi timp cu cea a delegatiilor Comisiei Europene si Bancii Mondiale. Pe durata acesteia, delegatiile vor avea intalniri si discutii cu autoritatile statului si cu mediul de afaceri, reprezentanti ai bancilor, societatii civile si partidelor politice”, a mentionat Lybek, intr-un comunicat de presa. Ministrul Finantelor, Florin Georgescu, declara pe 25 iulie ca un nou acord preventiv este util pentru Romania, in conditiile in care economia romaneasca consuma mai mult decat produce, si probabil ca va fi semnat unul, tot pe doi ani, pentru perioada 2013-2015

Romania ar trebui sa nu mai incheie un nou acord cu Fondul Monetar International dupa finalizarea intelegerii actuale, programata pentru 2013, pentru ca nu ar da un semnal bun pietelor, iar noua ancora poate fi reprezentata de pacturile Uniunii Europene, aprecia insa guvernatorul BNR Mugur Isarescu. „Ancora (acordul cu FMI – n.r.) ramane pentru credibilitate. Cel mai bine ar fi sa iesim din acest acord, ceea ce ar insemna ca lucrurile merg bine si nu mai avem nevoie de profesor. Daca te mai lungesti intr-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun„, a spus Isarescu.

Oficialul BNR a aratat ca noi ancore ar putea si ar trebui sa fie acordurile de la nivelul Uniunii Europene, precum Pactul de Stabilitate Fiscala.

• Cum va aprecia Fondul situatia din Romania?

Delegatia FMI gaseste Administratia intr-un blocaj generat de batalia politica dintre Guvern si Presedinte, batalie care a indepartat orice interes al Cabinetului Ponta de la reformele economice necesare. Ocupati cu campania anti-Basescu, reformele au stagnat, iar suflul noilor ministri a fost orientat mai degraba catre descoperirea potentialelor fapte penale ale predecesorilor decat de „urnirea” din loc a carutei economiei. In plus, situatia din Europa si seceta din Romania complica eforturile viitoare ale Guvernului. Cu un leu ne-sustinut de performante economice ci doar de Banca centrala, cu prognoze mai pesimiste decat la inceputul anului, Romania va trebui sa accelereze reformele economice, chiar daca costul social al acestora va fi consistent.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a revizuit saptamana trecuta prognoza de crestere economica la 0,8% de la 1,2%, in vreme ce oficialii romani spun (la fel ca inaintea crizei din 2009-2010) ca vom creste conform propriilor scenarii.

E drept, incadrarea in tintele macroeconomice nu e dificil de realizat: tai cheltuielile la sange si iti asiguri un confortabil deficit. Dar pe termen mediu o asemenea strategie poate avea un efect de bumerang. Oamenii de afaceri romani sunt foarte sceptici cu privire la evolutia economiei in viitoarele luni.

• Executia bugetara arata bine, dar costul „liftingului” se va resimti in timp

Chiar daca deficitul bugetului de stat poate fi considerat in limite rezonabile, taierea investitiilor (aflata la baza acestei performante) poate fi o lama cu dublu tais. Drept este ca o mare parte dintre investitii erau inutile si costisitoare (cu efcienta economica scazuta, la care trebuia sa se renunte) dar trebuie analizate transparent la ce anume s-a renuntat si care anume investitii vor continua. Daca vor fi schimbate investitiile clientelare ale PDL cu cele ale USL, se cheama ca nu s-a intamplat nimic bun.

„Exista peste 4000 de proiecte de investitii publice.Am demarat un exercitiu de evaluare a tuturor proiectelor de proiecte publice finantate de bugetul de stat. Pe cele finantate de la bugetele locale nu putem interveni, dar pe cele finantate de la bugetul de stat avem acest drept. Beneficiem si de sprijinul oferit gratuit de Banca Mondiala si ii vom prezenta primului ministru un raport chiar inainte de vizita Fondului si a Comisiei. E o munca foarte complexa, dar o vom termina la timp. Ideea este de a le ierarhiza si a face propuneri cu scopul de a face economii la buget in acest an si in anii urmatori prin prioritizarea lor. Cele care au eficienta ridicata, care au atras finantari europene si au avut o disbursement rate ridicata.Scopul final este de infiintare in MFP o unitate de evaluare a investitiilor publice pentru ca tot ceea ce se face pe bani publici trebuie sa aiba in spate un studiu de oportunitate si de evaluare”, a explicat intr-un interviu acordat HotNews de Liviu Voinea, secretarul de stat in MFP.

• Leul – pe o panta de depreciere periculoasa

Batalia politica a dus la neincrederea investitorilor straini de a-si continua investitiile intr-un mediu incert, preferand sa isi conserve investitiile pana la limpezirea apelor. Companiile straine continua sa repatrieze bani, creditarea bancara e aproape paralizata iar banii circula prost in economie. In aceste conditii, leul nu are de ce sa priveasca semet catre euro, preferand „perfuziile” BNR. Bancile isi fac calcule pentru un euro aflat la 4,8 lei, chiar daca asta le aduce probleme in bilant. Nici exportatorii nu se bucura de leul depreciat (chiar daca teoretic acesta le-ar aduce mai multi lei pentru fiecare euro incasat din exporturi) intrucat platile contractuale se fac dupa cateva luni de la semnarea contractelor iar o buna parte din exporturile Romaniei are la baza importurile, care se scumpesc odata cu devalorizarea leului.

• Ce va mai analiza delegatia Fondului

In primul rand, discutiile vor include analiza criteriilor cantitative si calitative asumate de Guvern prin acordul in vigoare. Probabil partea romana va aborda si problema reducerii TVA la alimente, insa FMI s-a exprimat in repetate randuri ca nu vede cu ochi buni o asemenea reducere in lipsa unor alte masuri care sa compenseze scaderea veniturilor bugetare. Exista dealtfel in Scrisoarea de Intentie si in Memorandumul de Intelegere o lista cu termene si masuri dintre care unele au fost respectate de catre partea romana iar altele nu. Mai mult ca sigur Guvernul va promite accelerarea reformelor si luarea de masuri oricat de dureroase pentrua indeplini la timp conditionalitatile actualului acord. In cadrul acestei vizite vor fi analizate conditionalitatile care au ca termen finalul primului trimestru din acest an. Doua probleme spinoase vor fi de asemenea abordate: problema arieratelor la nivelul autoritatilor locale si cea a companiilor de stat. O lista a acestor probleme o gasiti aici

Oficialii FMI vor mai avea intalniri la nivelul conducerii bancilor comerciale, BNR, dar si discutii cu reprezentantii principalelor partide politice. O declaratie de presa finala va fi facuta ca de obicei la incheierea vizitei. HotNews.ro va va tine la curent cu cele mai importante puncte din discutiile care vor urma, pe masura ce ele vor avea loc.