Mizele razboiului maghiaro-maghiar

Pentru prima data in ultimii 17 ani, minoritatea maghiara face tot ce-i sta in putere sa rateze puterea. Daca pe 13 mai vor candida separat, UDMR cu lista celor 12 si Laszlo Tokes ca independent, maghiarii risca sa nu fie reprezentati in Parlamentul European. Batalia dintre radicali si moderati, pe viata si pe moarte, va decide viitorul UDMR.

Cele trei mari momente tensionate – scandalul placutelor, referendumul pentru autonomie si campania pentru euroalegeri – sunt fete ale razboiului dintre radicalii si moderatii din UDMR. Escaladarea conflictelor interne are o explicatie simpla. Intrata in faza bataliilor decisive, Uniunea isi joaca acum cartea supravietuirii politice. Inventarul trupelor:

Radicalii. Varf de lance, Laszlo Tokes, presedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT). Se sprijina pe Consiliul National Secuiesc, organizatorul referendumului pentru autonomie si pe Uniunea Civica a Maghiarilor.

Comitetul pentru Initiativa Bolyai a asigurat actiuni de vizibilizare prin supralicitarea temei placutelor bilingve la Universitatea “Babes-Bolyai”. Lor li s-a alaturat Biserica Reformata, care influenteaza 80% din populatia maghiara.

Moderatii. Marko Bela si garnitura de lideri UDMR se bazeaza pe ministrii sai, pe o buna parte dintre parlamentari si pe infanteria din administratie: primari, viceprimari, consilieri, directori de directie, ajunsi in posturi pe voturile Uniunii. Ei asigura o buna logistica de campanie electorala.

Uniunea controleaza o parte insemnata din presa maghiara si din fundatiile care deruleaza fonduri de la Budapesta.

Semnezi si speri sa castigi

Ultimul si cel mai spectaculos episod se desfasoara dupa un scenariu scris cu cifre si date exacte: campania pentru euro-alegeri. Tinta: 1.400.000 de maghiari, din care aproape 1.000.000 cu drept de vot. Dupa semnaturile lor de sustinere alearga innebunite ambele tabere. UDMR are nevoie de 200.000 de semnaturi pentru lista celor 12 candidati.

Laszlo Tokes are nevoie de 100.000 pentru a candida independent. Termen limita – 13 martie, dupa care “stop joc!” si listele se depun la Biroul Electoral. “Le-am spus colegilor ca noi, in judetul Cluj, vom strange semnaturi pana la data de 13 martie, ora 18.00”, spune Laszlo Attila, liderul filialei clujene a UDMR.

Visul ascuns al Uniunii este sa-l blocheze pe episcopul Tokes la stringerea de semnaturi, aplicand “tactica pamantului parjolit”. Radicalii au raportat insa 55.000 de semnaturi, adica jumatate din necesar.

Campanie cu o singura strigatura: santaj!

Greu de crezut ca UDMR va reusi sa saboteze total campania lui Tokes de strangere de semnaturi. Episcopul reformat poate conta, teoretic, pe cei 900 de preoti, cati numara Biserica Reformata. Marea batalie se va duce, asadar, pe numarul final de semnaturi stranse, care va arata, in mod simbolic, gradul de sustinere a celor doua tabere beligerante.

Altfel spus, va castiga in legitimitate tabara care va aduna mai multe semnaturi. Miza fiind enorma, acuzatiile reciproce curg girla. Si o parte si cealalta se plinge de santaj.

Santaj cu banii de la Budapesta. Radicalii acuza UDMR ca santajeaza alegatorii cu fondurile de la Budapesta si ca primarii Uniunii ameninta cu sistarea ajutoarelor de incalzire. “in sediile UDMR din judetele Cluj si Bihor, activistii ii instiinteaza pe oameni ca cei 20.000 de forinti (n. red.aproximativ 3 milioane de lei pe an) provin din fondurile Uniunii si ca vor primi acesti bani doar daca nu il sustin pe episcopul Tokes”, acuza Szilagyi Zsolt, seful de campanie al episcopului. UDMR Cluj neaga si sustine ca n-are nici un control asupra celor 80 de euro pe an de care beneficiaza 140 de mii de copii care vor sa invete limba maghiara in scoala.

“Banii vin direct in card, iar Uniunea distribuie doar formularele Fundatiei Scoala”, explica Laszlo Attila. Radicalii par insa decisi sa mearga mai departe. Au amenintat ca vor sesiza Guvernul de la Budapesta, afirmand ca “modul in care liderii UDMR folosesc banii contribuabililor este inacceptabil”.

De Fundatia Scoala, incriminata de radicali, raspunde direct Cancelaria primului ministru din Ungaria. Programul de finantare functioneaza din 2003.

Santaj cu Biserica. Moderatii arata, in schimb, cu degetul spre sutana Bisericii Reformate pusa in slujba radicalilor. Biserica a intervenit prin scrisori adresate liderilor UDMR, cerandu-le sa-l impuna pe Tokes pe locul doi pe lista candidaturilor, desi episcopul refuzase sa concureze, in interiorul Uniunii, la pozitia dorita acum.

“Tokes i-a propus lui Marko sa candideze amandoi in fruntea listei pentru Parlamentul European, insa a fost refuzat. I s-a spus ca poate sa-si depuna dosarul de candidat pina pe 15 ianuarie, valabil pentru orice candidat UDMR”, sustine Laszlo Attila. Tokes nu si-a depus candidatura. intre timp, UDMR a batut in cuie lista celor 12 candidati la Parlamentul European.

Pe primele trei locuri, considerate eligibile, figureaza Nagy Zsolt, ministrul Comunicatiilor, Iuliu Winkler, ministru delegat pentru Comert si Korodi Attila, secretar de stat in Ministerul Mediului. Doar cei trei au, teoretic, sanse sa ajunga in Legislativul de la Bruxelles. “Laszlo Tokes forteaza un lucru irealizabil.

Daca noi am ceda acestui santaj, am transmite urmatorul semnal: da, baieti, suntem o organizatie democratica, dar unii sunt deasupra legii. Noi incercam sa le explicam copiiilor ca pot promova daca invata. Acum sunt unii lideri care ne spun ca si prin santaj se poate promova”, afirma liderul UDMR Cluj.

Tirania pragului electoral

Daca maghiarii vor avea in fata, pe 13 mai, un buletin de vot pe care vor regasi lista UDMR si, separat, candidatura lui Tokes, voturile maghiarilor, se vor imparti. in acest caz, si lista moderatilor si candidatul radicalilor risca sa nu atinga pragul de 5%, aplicabil si la alegerile pentru PE.

Orice competitie interna poate avea urmari catastrofale pentru comunitatea maghiara, din cauza ca pragul electoral de 5% devine imposibil de atins daca voturile maghiarilor (in total 7% din populatia cu drept de vot din Romania) se impart in doua.

Acum, cele doua tabere joaca tare, insa n-ar fi exclus sa asistam in final la o mare impacare, tocmai pentru ca nici moderatii, nici radicalii nu prea au de ales.

Repetitii inaintea votului uninominal

Scandalul placutelor bilingve de la UBB si organizarea referendumului pentru autonomie sunt, in opinia moderatilor, simple actiuni de “mediatizare cu orice mijloace”, prin care radicalii au incercat sa se impuna in fata electoratului maghiar. “Dupa scandalul placutelor, Hantz Peter si Lehel Kovacs (n. red.cei doi lectori exclusi de la UBB) adunau semnaturi pentru autonomie”, sustine Laszlo Attila. Hantz Peter admite ca a strans semnaturi pentru autonomie, dar sustine ca este o cerere legitima a comunitatii maghiare. Neoficial, si unul dintre prorectorii maghiari crede ca radicalii au supralicitat subiectul placutelor in scopuri pur politice.

La randul sau, Andrei Marga, presedintele Consiliului Academic al UBB, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, ca multiculturalitatea UBB este asigurata si la nivel simbolic si, de facto, prin cele aproape 60 de specializari cu predare in limba maghiara. Marga spune ca “a aparut un curent (n. red. aluzie la Comitetul de Initiativa Bolyai) care voia sa se legitimeze printr-o astfel de actiune.

Era un grup care voia, de fapt, sa dizloce grupul maghiar din UBB. Or, acolo era o batalie intre grupuri, la care Universitatea nu poate participa.” Si referendumul pentru autonomie a folosit tot ca tribuna pentru radicali. Liderii UDMR sustin ca la referendum s-au adunat semnaturi pentru candidatura lui Laszlo Tokes la Parlamentul European.

Maghiarii ar fi fost intrebati: “daca sunteti pentru autonomie, il sustineti pe Tokes?”. intre timp, Laszlo Tokes a demisionat din UDMR Cluj, acuzand filiala de abuzuri. Tokes a reclamat, intre altele, ca doi consilieri locali au fost exclusi din UDMR pentru ca au strans semnaturi pentru candidatura sa.

In opinia analistilor maghiari, “este pentru prima oara, in istoria postdecembrista a UDMR si a comunitatii maghiare, cand asistam la un clivaj clar intre doua personalitati marcante, care pot sa traga comunitatea in doua directii”.

Directorul Directiei de Cercetare Interetnica, Horvarth Istvan, crede ca Tokes protesteaza acum “pentru ca a fost total exclus” si ca asistam la “diversiuni de proportii cu costuri imprevizibile pentru comunitatea maghiara.”

Radicalii castiga din uninominal

Liderii UDMR par convinsi ca amplificarea celor doua teme – placutele bilingve si autonomia – are directa legatura cu perspectiva votului uninominal si cu alegerile pentru Parlamentul European. Daca s-ar introduce sistemul uninominal, singurii castigati ar fi radicalii maghiari, dezavantajati de votul pe lista.

Radicalii intampina dificultati in inregistrarea Uniunii Civice Maghiare (UCM) ca partid politic. UDMR are acum 10 senatori si 22 de deputati.

Cele mai pesimiste calcule arata ca UDMR ar obtine cel mult 2 senatori si 3 deputati. in conditiile votului uninominal, radicalii ar putea castiga insa masiv in Harghita si Covasna, judete in care populatia maghiara este majoritara. „Pe ei ii intereseaza doua judete mari si late: Harghita si Covasna. Dupa mine, ar insemna sa ne tradam comunitatea”, afirma Laszlo Attila.

El sustine ca s-ar pierde cam 30% din totalul voturilor maghiarilor, iar in judetul Cluj, de exemplu, UDMR ar reusi sa trimita cel mult un parlamentar in conditiile votului uninominal, fata de trei, cat le aduce votul pe lista.

Mogulii presei maghiare

Senatorul UDMR Verestoy Attila controleaza direct sau indirect o mare parte din presa din regiunea Harghita-Covasna. La Ordorhei, fieful baronului UDMR, prin intermediul cumnatului sau, Ferenczy Karoly, acesta controleaza televiziunea locala Udvarhelyi Televizio, redenumita Digital 3 TV, precum si statia locala Radio Star.

O alta asociere in domeniul TV a fost televiziunea Pax Tv, finantata direct de Maghiar Tv, in care a fost implicat cumnatul lui Verestay si celebrul antrenor de gimnastica Bela Karoly. in zona presei scrise senatorul detine actiuni, prin intermediul a doua firme, la reputata publicatie “Kronika” editata de la Cluj.

Alte doua cotidiane de limba maghiara cu difuzare nationala, Uj Magyar Szo si Erdely Riport, sunt controlate total de Verestay prin intermediul Editurii Scripta din Oradea. Birtalan Jozsef, actualul sef al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, detine si el o cota din actiunile publicatiei Uj Magyar Szo.

Borbely Karoly, seful Agentiei Natioanale pentru Turism, provine din echipa ziarului aradean de limba maghiara Nyugati Jelen. Cel mai citit portal de stiri pe Internet in limba maghiara este Transidex, detinut de deputatul Kelemen Hunor, portalul fiind preluat de la Verestoy Attila.

La Cluj, fieful unei alte grupari din UDMR, oamenii de afaceri maghiari si politicienii locali au infiintat grupul media Paprika, ce opereaza un radio regional si pe viitor, o televiziune.