Motivele trimiterii Romaniei in fata Curtii Europene de Justitie: Autoritatile statului nu au separat activitatea de productie de cea de inmagazinare la Romgaz si nu au facut nimic pentru protejarea consumatorilor
Romania a fost trimisa, saptamana trecuta, in fata Curtii Europene de Justitie pentru transpunerea incompleta a normelor UE privind piata interna a energiei electrice si a gazelor naturale. Unul dintre motive este ca autoritatile nu au intreprins niciun demers pentru separarea totala a activitatii de productie de cea de inmagazinare la Romgaz, asa cum prevad directivele europene. Potrivit surselor HotNews, abia acum dupa ce Romania a ajuns in fata Curtii Europene de Justitie, autoritatile (Ministerul Economiei si ANRE) au inceput sa ia in calcul aceasta separare care ar trebui sa asigure independenta operatorului de inmagazinare. Trebuie precizat ca in forma actuala, activitatea de inmagazinare este sustinuta financiar de Romgaz. In cazul in operatorul de inmagazinare ar deveni independent, tarifele pentru serviciile sale ar putea creste cu pana la 10%, sustin surse din sector.
Pe de alta parte, ar putea fi schimbata metodologia de tarifare astfel incat sa nu se produca aceste majorari care, mai departe, s-ar reflecta in pretul final al gazelor naturale, mai spun sursele citate. Potrivit acestora, exista solutii pentru schimbarea metodologiei care ar putea duce chiar la o reducere a preturilor. Separarea ar trebui sa fie decisa intr-o sedinta a Adunarii Generale a Actionarilor.
Autoritatile romane aveau obligatia sa demareze actiunea de separare a a activitatii de productie de cea de inmagazinare la Romgaz. La ora actuala separarea este doar din punct de vedere contabil, de depozitare ocupandu-se sucursala de la Ploiesti. Insa, statele membre sunt obligate prin noua directiva europeana 73/2009 privind organizarea pietei gazelor sa separe in domeniul gazelor cele doua activitati din punct de vedere legal, functional si organizatoric.
Pana in prezent, Romania a transpus doar partial directivele in domeniile energiei electrice si gazelor naturale, desi statele membre ar fi trebuit deja sa transpuna integral aceste directive pana la 3 martie 2011. In cazul in care s-ar separa, noua societate va fi nevoita sa stabilesca tarife suficient de mari ca sa acopere costurile.
Exista un precendent in separarea activitatii de inmagazinare de productie. In 2000, in urma unei reorganizari a Romgaz, s-a format o societate separata pentru activitatea de depozitare: Depogaz. Acest lucru a fost facut in urma unui angajament cu Banca Mondiala. Insa, la scurt timp adica in 2001 Romgaz si Depogaz au fuzionat, fapt care a atras Romaniei sanctiuni din partea Bancii Mondiale. Romania a fost obligata de Banca Mondiala sa anuleze toate programele si sa plateasca o penalitate de 24 de milioane de dolari.
Iulian Iancu (PSD), presedintele Comisiei de Industrie din Camera Deputatilor, este unul dintre cei care inca din 2011 s-a declarat total impotriva acestei separari. „Ce voci periculoase sunt cele care spun ca trebuie separata inmagazinarea”, spunea in 2011 Iulian Iancu.
Un alt motiv al trimiterii Romaniei in fata Curtii Europene de Justitie este intarzierea in separarea „calitatii de actionar la operatorii economici care desfasoara activitatea de producere si furnizare a electricitatii si gazelor naturale, pe de o parte, de calitatea de actionar la operatorii economici de transport a electricitatii si gazelor naturale, pe de alta parte”. Practic, transportatorii de energie electrica si gaze naturale nu pot avea acelasi actionar ca si producatorii si furnizorii. Abia saptamana trecuta, pe ultima suta de metri, a fost elaborat de Ordonanta de Urgenta privind transferul companiilor Transelectrica si Transgaz din administrarea Ministerului Economiei in administrarea Ministerului Finantelor.
Un al treilea motiv este ca autoritatile nu au adoptat nicio masura legata de protectia consumatorilor. Practic, autoritatile romane au adoptat in iunie 2012 o noua legislatie (Legea 123/2012) privind piata energiei electrice si gazelor naturale, astfel incat sa fie transpuse directivele europene, insa nu complet. Este vorba de directivele 72/2009 privind piata energiei electrice si 73/2009 privind piata gazelor naturale. Legea face referire la liberalizarea pietei, indicand un calendar de crestere treptata a preturilor, atat la energia electrica, cat si la gazele naturale. Concomitent, ar fi trebuit adoptata si o legislatie referitoare la protectia consumatorilor afectati in mod direct de cresterile de preturi. Nici pana in momentul de fata nu a fost adoptat un act normativ referitor la protectia consumatorilor vulnerabili. De altfel, nu exista nici macar o definitie clara a consumatorului vulnerabil si nu se stie cine ar putea intra intr-o astfel de categorie.
La gaze, in cazul consumatorilor industriali, prima etapa a liberalizarii a avut loc pe 1 februarie 2013 cand preturile au crescut cu 5%. Vor urma alte cresteri in aprilie (5%), iulie (5%) si octombrie (3%). Pentru consumatorii casnici, liberalizarea incepe pe 1 iulie 2013 cand preturile vor creste cu 8%, urmand o crestere cu inca 2% in octombrie. La energia electrica, in cazul consumatorilor industriali, va avea loc liberalizarea totala a pietei pana in ianuarie 2014. In cazul consumatorilor casnici, deschiderea pietei se va face mai lent, cu 10% in iulie, urmand sa ajunga la 10% pe 1 ianuarie 2014. In aceste conditii, autoritatile trebuiau sa adopte masuri de sprijin al consumatorilor casnici care nu vor putea suporta aceste majorari de preturi. Din cauza ca nu le-a adoptat, Romania a ajuns in fata Curtii Europene de Justitie, fiind propusa in acest caz o amenda de circa 60.000 euro pe zi.
Guvernul a convenit inca din 2011 cu FMI, Banca Mondiala si CE sa adopte masuri de taxare a veniturilor suplimentare obtinute de companiile energetice in urma liberalizarii. Aceste taxe ar fi trebuit sa alimenteze un fond special dedicat cosumatorilor vulnerabili.La inceputul anului, autoritatile romane au impus o serie de taxe in domeniul energetic (trei tipuri de taxe), insa nu a fost creat niciun fond. Banii obtinuti ajung la bugetul statului, insa nu sunt dedicati special consumatorilor vulnerabili.
INTERVIURILE HotNews.ro