Mugur Isarescu: Daca Executivul nu tine cont de recomandarile Comitetului pentru Supraveghere Macroprudentiala, isi asuma riscul

Comitetul National pentru Supraveghere Macroprudentiala evalueaza riscurile asupra economiei si face recomandari, inclusiv Guvernului, pentru combaterea acestora, iar daca nu tine cont de aceste recomandari Executivul isi asuma responsabilitatea fara sa mai poata da vina pe faptul ca nu a fost avertizat, a afirmat, marti, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, intr-o conferinta de presa, scrie Agerpres.

„Guvernul si-a asumat un risc (daca nu ia masurile recomandate – n. r.) si are toata responsabilitatea politica si nu mai poate sa spuna ca nu a fost avertizat de BNR sau de altcineva. Si tara va avea de suferit, daca riscul se adevereste”, a spus Isarescu, raspunzand la o intrebare referitoare la atributiile acestui comitet.

Mai mult, el a explicat ca toate aceste recomandari, ca si raspunsurile institutiei vizate, sunt transmise in scris si vor fi cuprinse intr-un raport anual care va fi supus aprobarii Parlamentului.

„Putem sa dam avertismente catre ASF, catre BNR… Obligatoriu trebuie citite si sa dea un raspuns: ‘Vedem riscul si am luat masurile 1, 2, 3’ sau ‘Nu vedem riscul’ sau ‘Vedem riscul, dar nu avem cu ce sa intervenim'”, a explicat seful BNR.

Mugur Isarescu a atras atentia ca nu trebuie confundat comitetul cu guvernatorul, pentru ca acesta din urma are doar un vot, care cantareste mai mult doar in conditii de egalitate, iar doi membri vor fi reprezentanti la nivelul cel mai inalt din Ministerul Finantelor – ministru sau secretar de stat.

„Ca in orice comitet, deciziile se iau impreuna. Nu am nici drept de veto. Nu eu, guvernatorul. Cel mult, la un numar exact de voturi, votul presedintelui cantareste mai mult”, a subliniat oficialul BNR.

El a apreciat faptul ca aspectele cu privire la acest comitet s-au mai lamurit, pentru ca erau total deviate.

„A fost si caldura mare…Este vorba de un comitet, oameni care au date. BNR are date, MFP are date, se discuta pe cifre, se evalueaza riscurile. (…) Ce inseamna evaluarea riscurilor? Se observa fenomenele externe, interne, se evalueaza riscurile, se porneste de la o realitate: ca samburele unei crize financiare pleaca chiar din anii de succes, ca asta se uita! Gena crizei pleaca din anul de succes. De exemplu, anul acesta este unul de succes”, a avertizat guvernatorul Bancii Centrale.

In opinia sa, in fiecare an de succes – iar 2015 este un an de succes – se poate forma un nou sambure al crizei.

„Si, daca nu actionam din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred ca reactionam… De cate ori trebuie sa dam cu capul intr-un perete ca sa vedem ca e tare?! Macrostabilitatea nu este o toana a BNR sau un pretext ca sa ne aflam si noi in treaba. Este baza pe care se poate construi durabil bunastarea. Orice crestere de nivel de trai fara macrostabilitate este efemera. Si nu doar atat…cand faci ajustarea, duce la nedreptati ingrozitoare. Trebuie sa tai in carne vie. Ar fi culmea sa nu fi invatat nimic din criza din 2007 – 2008”, a adaugat Isarescu.

Potrivit acestuia, daca o criza financiara nu este abordata din timp, ulterior este mult prea tarziu sa intervii.

„Apare fenomenul de contagiune si, ceea ce este si mai grav, poate aparea fenomenul de panica. (…) Si, pe baza acestor date, se face o recomandare. Noi nu facem nici politica Guvernului, nici nu spunem legiuitorului ce lege sa dea. E ca la riscul meteo. Datorita tehnologiei extrem de avansate in domeniul urmaririi miscarilor de aer, radarelor, prognozele pe termen scurt sunt extrem de exacte… Se da o avertizare si o recomandare. Noi participam la Comitetul de Risc Sistemic European. Mergem acolo de patru ani si jumatate la comitetul de macrostabilitate. E la fel ca la meteo: verde, galben, portocaliu, rosu! Comitetul are rol preventiv”, a explicat seful BNR.

El a subliniat ca astfel de comitete functioneaza de mai bine de patru ani in 24 din cele 28 de tari membre ale Uniunii Europene si nicaieri nu sunt percepute ca fiind o dictatura, ca un atac la Constitutie si nici ca un ‘supraguvern’.

„Functioneaza la nivelul Uniunii de patru ani si ceva. Noi am mai informat despre acest lucru, nu este o noutate, nicaieri nu este un atac la Constitutie, nicaieri nu este o dictatura sau un supraguvern. Este o institutie noua dupa criza din 2008, care functioneaza foarte bine. Din 28 de state, 24 au deja o astfel de structura. Nici nu sunt comitete, ci sunt in structura bancii centrale si nu vorbeste nimeni de dictatura. Noi suntem printre ultimele patru tari care nu au un astfel de comitet, desi avem recomandarea de mai multi ani”, a precizat guvernatorul BNR.