„N-am mai văzut așa miracol”. Cum a ajuns Bulgaria să aibă exporturi de energie electrică fără precedent din cauza funcționării reduse a centralelor nucleare pe Dunăre
„N-am mai văzut niciodată un asemenea miracol, ajungem la 32.000-33.000 de megawați-oră de export pe zi”, a comentat miercuri, la radioul public, Dimităr Zarcev, directorul Dispeceratului Central de la Operatorul Sistemului Electro-Energetic din Bulgaria.
Oficialul s-a referit la situația de pe piața energiei din Bulgaria și din regiune în urma producției limitate a centralelor nucleare din Ungaria (Paks) și România (Cernavodă) din cauza nivelului deosebit de scăzut al Dunării, relatează publicația bulgară Mediapool, citată de Rador Radio România.
Potrivit lui, au existat în același timp solicitări de capacitate transfrontalieră și achiziționare de energie din Bulgaria de către comercianții maghiari și români pentru 3.500-4.000 MW, iar oportunitățile de export au fost utilizate pe deplin.
Zarcev a comentat că, chiar dacă capacitatea centralei nucleare de la Kozlodui ar fi limitată, țara nu ar avea probleme cu aprovizionarea, deoarece centrala pe cărbune Marița Iztok 2 funcționează cu cinci unități, barajele sunt pline, iar hidrocentralele pot participa mai serios la producția de energie electrică.
Din explicațiile Agenției bulgare de reglementare nucleară, publicate miercuri, devine clar că „situația favorabilă a pieței energiei electrice din Bulgaria se datorează modului în care a fost proiectată Centrala Nucleară Kozlodui”.
Răcirea reactoarelor și a combustibilului din bazinele reactoarelor se face cu sisteme de siguranță separate, independente de scăderea nivelului fluviului Dunărea. Acestea garantează funcționarea instalațiilor în toate stările de funcționare și în condiții de urgență, a menționat Agenția de reglementare nucleară.
Autonomia sistemelor de răcire se realizează prin bucle închise din care căldura este eliminată prin evaporare în atmosferă (bazine de pulverizare). Pe lângă CNE Kozlodui, există surse alternative de apă (o rezervă în canalul rece al centralei și puțuri suplimentare) pentru a compensa pierderile din evaporare. Operatorul nuclear are, de asemenea, o rezervă suficientă de soluții tehnologice și apă pentru a menține unitățile în stare de siguranță.
Autoritatea bulgară de reglementare în domeniul nuclear a subliniat că asigurarea siguranței centralei în astfel de condiții este supusă unei evaluări, atât în cadrul evaluărilor periodice de siguranță efectuate, cât și al verificărilor internaționale, inclusiv al „testelor de stres” efectuate la centralele europene după accidentul de la Centrala Nucleară Fukushima Daiichi din Japonia.
În urma inspecțiilor, nu au fost identificate deficiențe de proiectare care ar putea avea un impact negativ asupra capacității sistemelor de a asigura siguranța centralei în condițiile unei scăderi semnificative a nivelului fluviului Dunărea.
Având în vedere starea actuală a fluviului, a fost introdusă monitorizarea operațională la centrală. Cu o zi în urmă, ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, a fost la CNE Kozlodui și a declarat că, dacă situația actuală a nivelului fluviului Dunărea rămâne aceeași, centrala poate continua să funcționeze la capacitatea sa maximă de 2.000 MW pentru încă câteva săptămâni.
„În cazul unor niveluri scăzute prelungite ale apei, în care consumul de apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor este insuficient, se au în vedere măsuri pentru reducerea puterii unităților. Unitățile sunt descărcate în funcție de posibilitățile de asigurare a cantităților necesare de apă de răcire, iar în anumite cazuri puterea uneia sau a ambelor unități ar putea fi redusă”, a adăugat autoritatea de reglementare nucleară.