NASA va trimite în octombrie o sondă către Psyche, asteroidul metalic care ar valora fantastic de mult, dacă l-am putea aduce pe Terra

​NASA va lansa cu o rachetă SpaceX Falcon Heavy o sondă care va ajunge peste șase ani la un asteroid metalic uriaș numit Psyche care conține foarte multe metale. Este prima oară când oamenii explorează un astfel de asteroid, dar „16 Psyche” este cu totul special, fiindcă este extrem de valoros și i s-a spus „asteroidul de aur” sau asteroidul care ne-ar putea face pe toi bogați. Dar chiar așa este? Ce va face sonda NASA pe lângă Psyche.

Super-valoros, dar prea îndepărtat pentru a fi…tractat

Lansarea ar fi trebuit s[ fie pe 5 octombrie, dar din cauza unor probleme tehnice se va produce pe 12 octombrie.

„16 Psyche” este numele acestui asteroid despre care s-au scris multe lucruri exagerate, după ce Lindy Elkins-Tanton, șefa misiunii Psyche a NASA, a încercat în 2017 să dea o idee despre cât de special este acest asteroid. Ea a estimat că doar nichelul de pe uriașul asteroid metalic ar putea valora 10 cvintilioane de dolari, iar acest număr chiar este lung și, pentru a înțelege cât este de lung, iată-l scris: 10,000,000,000,000,000,000 (dolari).

Cu toții am deveni milionari în dolari, dacă această sumă ar fi împărțită la întreaga populație a Terrei. Numai că nu avem cum să aducem aici acest asteroid aflat la sute de milioane de km, ci vom trimite o sondă care să stea doi ani și ceva pe lângă el și să facă foarte multe fotografii și măsurători.

Asteroidul va fi analizat de sonda spațială cu unde radio, cu raze gama, cu spectrometre și cu aparate de „multispectral imaging”

Pentru prima oară explorăm o lume metalică

NASA a dat în 2017 undă verde acestei misiuni ale cărei costuri au trecut de un miliarde de dolari și au existat amânări, pentru că se spera că lansarea va putea fi posibilă în toamna lui 2022, însă au fost probleme de software și au apărut și erori la teste.

Lansarea se va petrece pe 12 octombrie de la Launch Complex 39A de la Kennedy Space Center, din Florida.

În 2026 , sonda Psyche va trece pe lângă Marte pentru un impuls gravitațional și ar trebui să ajungă în 2029 la asteroidul metalic și doi ani și două luni va sta în jurul acestui corp ceresc și îl va cerceta, fără însă a încerca să preleveze material de pe el.

Sonda va parcurge 3,6 miliarde km în total.

Va fi pentru prima oară când omenirea NU explorează o lume cu piatră și gheață, ci una cu foarte mult metal.

„16 Psyche” este unul dintre cei mai mari asteroizi din centura de asteroizi, având o lungime de 225 km, adică de la București la Constanța. Se pare că „16 Psyche” este nucleul expus al unei vechi planete, iar NASA vrea să afle cât de vechi este asteroidul, ce se află pe suprafața lui și ce ne poate spune despre compoziția nucleului metalic al Pământului, unde nu avem cum să ajungem.

• De ce mineritul pe asteroizi este încă mult mai aproape de filmele SF decât de realitate

Psyche este atât de mare, încât are propria forță de gravitație, pe baza perturbărilor produse de aceasta putând fi determinată inclusiv masa aproximativă a asteroidului. Una care însumează 1% din masa întregii centuri de asteroizi.

Se crede că „16 Psyche” este alcătuit cel mai probabil din fier și nichel, spre deosebire de majoritatea asteroizilor alcătuiți din gheață și material stâncos. Cercetătorii speră ca 16 Psyche să ofere indicii despre istoria timpurie a planetelor sistemului solar, datorită similarităților sale cu partea solidă a miezului Pământului.

Probabil că Psyche a avut parte de mai multe coliziuni foarte violente în istoria sa, ceva obișnuit pentru timpurile când Sistemul Solar era în formare.

Psyche a fost al 16-lea asteroid descoperit de oameni, cel care l-a zărit fiind un astronom italian pe nume Annibale de Gasparis, care în 1852 i-a dat numele zeiței grecești a sufletului (Psyche).

Misiunea NASA către Psyche a primit aprobarea în ianuarie 2017 și în ultimii doi ani s-a lucrat foarte intens, pentru ca toate lucrurile să fie pregătite.

Sonda este denumită tot Psyche, iar partea principală, unde se găsesc instrumentele, este cam cât o mașinuță de golf. Cu panourile solare extinse are dimensiuni apropiate de ale unui teren de tenis (25 de metri lungime și 7 metri lățime).

Va fi făcut și un fel de experiment de „broadband spațial”, cu laser puternic pentru a se testa posibilitatea de a trimite date ultra-rapid, pe distanțe foarte mari.

În misiune are un rol crucial Arizona State University.

Asteroizii și visul de a face minerit pe ei

Asteroizii sunt rămășițe planetezimale sau mici planete de la începuturile sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani. Ar fi trebuit să formeze o planetă, dar gravitația puternică a lui Jupiter i-a împiedicat. Asteroizii sunt foarte utili în explorarea spațiului, fiindcă se presupune că au rămas neschimbați de la formarea sistemului solar și dacă îi studiem putem afla lucruri esențiale de la formarea cosmosului.

Dar unde se găsesc cei mai mulți asteroizi? Foarte mulți se găsesc între orbitele lui Marte și Jupiter, zonă care a fost denumită ”centura de asteroizi” și cuprinde sute de mii de obiecte de la câțiva metri diametru, până la 1.000 km diametru, Ceres fiind cel mai mare asteroid descoperit. Psyche, fiind și el foarte mare, este în „Liga 1” a asteroizilor.

Majoritatea asteroizilor sunt alcătuiți în întregime din piatră, alții sunt metalici, iar alții sunt formați dintr-o combinație între cele două.

Asteroizii sunt foarte îndepărtați și costă mult să ajungi la ei. De exemplu, misiunea Osiris Rex a NASA către Bennu a durat șapte ani, la fel și cea japoneză către Itokawa, iar acești șapte ani sunt din momentul în care sonda a fost trimisă în spațiu și până revine. La acești ani trebuie să mai adăugăm cinci – șase ani, cât trec de când se dă undă verde, până când racheta este lansată.

În viitorul îndepărtat se speră că oamenii vor putea face minerit pe asteroizi, dar acest viitor pare a fi la multe zeci de ani distanță, în cel mai bun caz.

Asteroizii prezintă interes fiindcă unii dintre ei au în compoziție pământuri rare și metale prețioase precum platină, paladiu, rodiu, ruteniu, iridiu și osmiu, elemente care se găsesc în stare naturală și pe Pământ, dar sunt foarte rare și scumpe.

În prezent nu avem resursele pentru a face minerit pe asteroizi, ci cel mult să ducem o sondă către unii dintre ei, dar cu costuri mari și cu șanse mari de eșec. Și doar trei misiuni au reușit să aducă mici eșantioane de pietre și roci.