Nastase a intervenit pentru Priplata, cehul acuzat ca a platit asasinarea lui Virgil Sahleanu

„Evenimentul zilei” a intrat in posesia unui document incendiar care demonstreaza, fara drept de apel, interventia fostului prim-ministru, Adrian Nastase, in justitie intr-un caz extrem de sensibil. Este vorba despre prima crima sindicala savirsita pe teritoriul Romaniei postdecembriste, careia i-a cazut victima, in septembrie 2001, Virgil Sahleanu, lider sindical la Tepro Iasi.

Documentul detinut de EVZ arata cum Adrian Nastase i-a cerut Rodicai Stanoiu, fostul ministru PSD al justitiei la acea vreme, sa „evalueze posibilitatea legala a adoptarii unei masuri de ridicare a interdictiei de parasire a teritoriului romanesc” a lui Frantisek Priplata. Este vorba despre cetateanul ceh acuzat de a fi autorul moral al crimei savirsite impotriva liderului sindical de la Tepro.

Adrian Nastase a intervenit in treburile justitiei pentru a-l face scapat din Romania pe antreprenorul ceh Frantisek Priplata, autorul moral al asasinatului comis impotriva liderului sindical de la Tepro Iasi, Virgil Sahleanu.

Priplata a fost eliberat din arest in vara lui 2001, insa judecatorii au decis atunci ca cetateanul ceh nu are dreptul sa paraseasca Romania pina la incheierea procesului in care era judecat pentru crima.

La citeva luni de la aceasta decizie, premierul de atunci, Nastase, i-a trimis ministrului justitiei, Rodica Stanoiu, o nota (vezi facsimil) prin care ii cerea sa „evalueze posibilitatea legala a adoptarii unei masuri de ridicare a interdictiei de parasire a teritoriului romanesc” a lui Frantisek Priplata. Cererea lui Nastase nu si-a atins insa scopul.

A vrut sa-i faca pe plac premierului Cehiei

Istoria notei semnate de Nastase este foarte simpla. Pe 26 martie 2002, fostul prim-ministru al Romaniei s-a intilnit la Summit-ul „Grupului Vilnius” de la Bucuresti cu fostul premier al Cehiei, Milos Zeman. Acesta i-a cerut lui Adrian Nastase sa gaseasca o solutie pentru inlaturarea masurii de interdictie de a parasi Romania luata in cazul lui Priplata.

In urma discutiei, Nastase i-a cerut consilierului sau personal, Titus Corlatean, sa redacteze un document care sa-i fie adresat lui… Adrian Nastase. Documentul a fost semnat de fostul premier pe 1 aprilie 2002, dupa care, urmind toate uzantele protocolului, consilierul lui Nastase l-a trimis ministrului justitiei, Rodica Stanoiu.

Inceputul cererii aprobate de Nastase si trimise Rodicai Stanoiu suna astfel: „Primul-ministru Zeman a ridicat problema situatiei actuale a antreprenorului ceh Frantisek Priplata.

A adresat autoritatilor romane rugamintea identificarii unei solutii care, fara sa incalce independenta justitiei romane, sa permita cetateanului ceh sa astepte finalizarea procesului intentat in Romania pe teritoriul Republicii Cehe. Acestea erau argumentele consemnate in nota intocmita de Titus Corlatean, aprobata de seful sau, Adrian Nastase, si trimisa ministrului justitiei spre aprobare.

Interventie pe fata

Nota continua cu urmatorul pasaj: „Domnul prim-ministru, Adrian Nastase, a mentionat ca va solicita clarificari autoritatilor competente in legatura cu aspectele mentionate de premierul ceh. Propunem ca ministrul justitiei sa va informeze (n.r. – pe Adrian Nastase) in legatura cu stadiul si perspectivele de solutionare pe fond a cazului Priplata de catre instantele romanesti.

Consideram ca ar fi oportun ca procedura penala sa se conformeze exigentelor de celeritate (n.r. – instrumentarea si judecarea unui caz in cel mai scurt timp posibil)”, se mai spune in nota redactata de Corlatean. Astfel, fostul prim-ministru cerea nu numai „perspectivele de solutionare” a cazului, ci si urgentarea luarii unei decizii in cazul lui Frantisek Priplata.

O interventie pe care si-ar fi dorit-o probabil multi romani care pierd ani intregi prin tribunale asteptind sa li se termine procesele lor.

Ratiuni umanitare

Nastase nu cerea doar urgentarea unui proces, ci chiar se substituia justitiei solicitind ridicarea unei interdictii dispuse de instanta impotriva cetateanului ceh acuzat de implicare in asasinarea liderului sindical de la Tepro: „In acest context, ar putea fi evaluata posibilitatea legala a adoptarii unei masuri de ridicare a interdictiei de parasire a teritoriului romanesc, ca masura temporara

pina la finalizarea procedurii, care poate fi motivata inclusiv prin ratiuni de ordin umanitar”. Interesant este ca documentul contine nu numai cererea ca Priplata sa fie lasat sa plece din Romania, ci sugereaza si motivul ce ar fi putut fi invocat in fata instantei pentru a-i permite lui Priplata sa paraseasca Romania: „Ratiuni de ordin umanitar”.

Finalul notei contine si o formulare sireata, strecurata de Titus Corlatean, menita a feri guvernul de o eventuala acuzatie de imixtiune in actul de justitie in cazul in care continutul notei ar fi devenit public la un moment dat:

„Elementele solicitate, care ar urma sa fie identificate cu tactul necesar si cu respectarea principiului independentei si impartialitatii justitiei, vor permite transmiterea unui raspuns adresat primului-ministru Milos Zeman”.

Cerere tardiva

Pe 3 aprilie 2002, nota prin care Nastase cerea ridicarea interdictiei de a parasi Romania impuse lui Priplata a ajuns pe masa ministrului Rodica Stanoiu. Aceasta a cerut Directiei Judiciare din Ministerul Justitei, sa „identifice instanta pe rolul careia se afla cauza si situatia juridica a inculpatului. Ulterior se va formula punctul de vedere”.

Directia Judiciara a MJ a redactat un raspuns in care se precizeaza foarte clar ca decizia de interdictie de a nu parasi tara in cazul lui Priplata nu putea fi ridicata sub nici o forma.

In acelasi document se mai spune ca in cazul lui Priplata s-a aplicat legea privind regimul strainilor in Romania si ca masura de interdictie de a nu parasi tara pina la finalizarea procesului a fost luata de Ministerul de Interne in baza unor dispozitii judecatoresti care nu se pot modifica.

Asadar, cu toata bunavointa lui Nastase, Corlatean si Stanoiu, cetateanul ceh, acuzat de implicare in asasinarea liderului sindical Virgil Sahleanu, nu a putut scapa de interdictia de a parasi Romania din cauza unei hotariri judecatoresti care nu mai putea fi anulata. EVZ nu detine insa si raspunsul formulat de Rodica Stanoiu lui Adrian Nastase.

Primul asasinat sindical din Romania

Fostul lider sindical de la TEPRO Iasi, Virgil Sahleanu, a fost asasinat in dimineata de 7 septembrie 2001, la iesirea din holul blocului unde locuia. El a fost atacat de doi indivizi care l-au injunghiat mortal. Asasinii au reusit sa fuga, dar au fost vazuti de citiva locatari, care au retinut semnalmentele lor, politia realizind astfel portretele-robot.

In baza acestora au fost prinsi Claudiu Irinel Bahna si Ioan Tofan, care au declarat ca l-au ucis pe Sahleanu pentru o suma mare de bani promisa de mai multe persoane incomodate de liderul sindical. Printre acestea a fost mentionat si cehul Priplata.

Frantisek Priplata, fost reprezentant in Romania al firmei Zelerzany Vesely, este judecat pentru instigare la omor calificat, inselaciune contra patrimoniului public, asociere in vederea savirsirii de infractiuni. Cehul, aflat acum la Oradea, a fost deja condamnat la sase ani de inchisoare de Tribunalul Satu-Mare, iar Curtea de Apel Oradea a marit pedeapsa la 14 ani de inchisoare.

Sentintele nu sint definitive, recursul judecindu-se in acest moment la Curtea Suprema.

O justitie de cosmar

Justitia, in timpul guvernarii PSD, a fost capitolul de care s-au cramponat negocierile cu Uniunea Europeana pentru integrarea in 2007. In orice raport de tara, indiferent de institutia care l-a redactat, justitia patronata de Rodica Stanoiu si fostul procuror general Tanase Joita a fost cel mai criticat domeniu. Dupa anul 2000, aproape ca devenise obisnuita interventia politicului in justitie.

Exista cel putin doua cazuri in care se poate vorbi despre imixtiunea lui Adrian Nastase in treburile magistratilor: retinerea lui Mugur Ciuvica in cazul Armaghedonului despre averea fostului premier si eliberarea lui Adrian Tarau, fiul fostului prefect de Bihor, acuzat de contrabanda cu petrol.

La sfirsitul anului trecut, „stenogramele PSD” (transcrierea sedintelor de taina ale fostului partid de guvernamint) au confirmat o banuiala a presei si a societatii civile: PSD manevra justitia dupa bunul plac.

Din acea justitie subjugata fara retinere de PSD faceau cuminti parte si Ilie Botos, si Ioan Amarie, sefii Parchetului General si respectiv PNA, revoltati acum ca activitatea lor este astazi dur criticata in auditul facut de Freedom House pe Strategia Nationala Anticoruptie 2001-2004.

Priplata asteapta la Oradea finalizarea procesului

Avocatul lui Frantisek Pripalta, Ioan Mustata, ne-a declarat ca nu a stiut nici o clipa de interventia lui Adrian Nastase in favoarea clientului sau.

„Nu am avut cunostinta despre o astfel de interventie. Clientul meu se afla acum la Oradea, pentru ca acolo s-a judecat apelul in cazul procesului lui. Vine la Bucurestiului cind este termen la Curtea Suprema de Justitie pentru ca procesul sau se afla acum in faza de recurs. Nu as putea aprecia cind se va pronunta instanta suprema in acest dosar”, ne-a declarat avocatul lui Priplata.

Corlatean: „Un demers firesc”

Fostul consilier pentru probleme de politica externa al lui Adrian Nastase, Titus Corlatean, a respins ieri ideea ca nota referitoare la procesul „Priplata” reprezinta o tentativa de influentare a justitiei „Nu este nimic iesit din comun ca, la nivel politic, sa se faca un astfel de demers.

Vreau sa va reamintesc ca, la acea vreme, au fost comunicari diplomatice care riscau sa tensioneze relatiile bilaterale romano-cehe. Au existat demersuri dure ale societatii civile din Cehia in legatura cu modul in care era tratat de justitia din Romania domnul Priplata. Era firesc sa se faca o nota care, va rog sa remarcati, respecta impartialitatea si independenta justitiei.

In acest sens am folosit termenul de „tact” in curprinsul notei respective”, ne-a declarat Corlatean. El a explicat ca, din moment ce exista pericolul tensionarii relatiilor diplomatice romano-cehe „era de datoria consilierului de politica externa a primului-ministru sa preintimpine acest lucru.

„Intr-o astfel de situatie trebuie sa vezi ca, in limita legii, sa nu existe nici un fel de demersuri excesive. Nu este vorba de a interveni in treburile justitiei, mai ales ca nu au existat nici un fel de consecinte ale acestui demers”, a mai spus Corlatean.

Pina la inchiderea editiei nu am reusit sa-l contactam pe ex-premierul Adrian Nastase.

Stanoiu: „Nu comentez pe baza celor spuse de dumneavoastra”

Fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, a refuzat ieri sa comenteze in detaliu situatia dosarului „Frantisek Priplata”.

„Eu nu fac comentarii doar pe baza celor spuse de dumneavoastra. Nu raspund in legatura cu chestiuni care tin de Codul Penal, fara Codul Penal in fata”, ne-a spus Rodica Stanoiu. Ea a precizat insa ca pe agenda de politica externa a Romaniei pot aparea astfel de situatii la care „trebuie sa dai un raspuns de o natura sau alta”.

Fostul ministru a adaugat ca elaborarea notei respective tine de practica diplomatica obisnuita.

Stoica: „O formula diplomatica insidioasa”

Fostul ministru al justitiei, Valeriu Stoica, a explicat ieri ca, la nivel diplomatic, „este firesc sa existe un interes al unui stat pentru oricare dintre cetatenii sai judecati pe teritoriul altui stat, insa statul care judeca un cetatean strain nu este obligat sa tina seama de astfel de demersuri diplomatice daca nu sint in concordanta cu legislatia statului respectiv”.

Mai mult, Valeriu Stoica sustine ca, in cazul lui Frantisek Priplata, nu Ministerul Justitiei trebuia sa fie cel care sa informeze asupra imposibilitatii ridicarii interdictiei de parasire a teritoriului Romaniei, ci instanta de judecata. „Este o chestiune delicata si un astfel de demers poate fi interpretat ca o tentativa de influentare a justitiei”.

In legatura cu formularea folosita de Titus Corlatean in nota respectiva, potrivit careia „ar putea fi evaluata posibilitatea legala a adoptarii unei masuri de ridicare a interdictiei de parasire a teritoriului romanesc”, Valeriu Stoica crede ca este vorba despre „o formula diplomatica insidioasa, dincolo de limita a ceea ce este permis”. (Silviu Sergiu)