Un nou anunț al ministrului de Finanțe despre taxele de anul viitor. „Sunt optimist”

2027 va fi primul an fără impozitul minim pe cifra de afaceri, iar Guvernul vrea să renunțe „pe cât posibil”, la toate „taxele toxice”, care descurajează dezvoltarea și investițiile, a declarat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. El nu a precizat care anume sunt taxele „toxice”.

Nazare a insistat, la Tax & Technology Summit 2026, că toate mutările fiscale nu vor putea fi făcute „decât dacă ținem sub control cheltuielile.”

Calculele Finanțelor arată că 2026 va fi un an cu o contracție economică de 0,4%, a spus ministrul. „Cu toate acestea, să ştiţi că sunt optimist. Aştept datele de pe trimestru III, ne uităm la performanţa agriculturii şi performanţa în construcţii”, a adăugat el.

O taxă care moare la termen

Impozițul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus din 2024: companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro care declarau un impozit pe profit sub 1% din cifra de afaceri plăteau diferența până la acest prag.

În decembrie 2025, coaliția de atunci a decis înjumătățirea cotei la 0,5% pentru 2026 și eliminarea completă din 2027, odată cu impozitul suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri al companiilor de petrol și gaze. Pe 5 noiembrie, Nazare a repetat că eliminarea nu va fi amânată.

Confederația Concordia estimează că între 1,75 și 2 miliarde de lei vor rămâne în companii din 2027, firmele susținând că taxa lovește lanțurile de producție și distribuție și alimentează inflația, iar un studiu The Tax Institute arăta că firmele supuse regimului generează peste 40% din cifra de afaceri a economiei. Nazare însuși a numit-o în repetate rânduri „aberație fiscală”.

Ce s-a discutat la Bruxelles

Cu o zi înainte, Nazare a fost la reuniunile ECOFIN și Eurogrup de la Bruxelles. Separat, spune el, a avut întâlniri cu vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, și cu comisarul Wopke Hoekstra, al cărui portofoliu include fiscalitatea. Subiectele: stadiul pregătirii bugetului, proiecțiile pentru 2027 și ipotezele de lucru. „Bugetul nu poate fi o simplă însumare a tuturor nevoilor de finanțare”, a rezumat ministrul.

Mesajul către Comisie e unul de continuitate: deficitul „va fi redus în continuare conform planului”.

„Suntem conștienți că această țară nu se poate dezvolta fără disciplină fiscală. Nu se poate dezvolta cu o harababură în investiții. Tot felul de investiții- unele au valoare, altele nu au valoare, unele au factor de multiplicare, altele nu”, a mai precizat șeful Finanțelor.

Cifrele de până acum îi dau argumente. România a intrat în consolidare cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, a coborât la 7,9% în 2025, iar ținta pentru 2026 este 6,2%. După nouă luni, deficitul cash era de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut.

Ministrul spune că așteaptă să vadă datele privind evoluția economiei din trimestrul III și se uită la agricultură și construcții, cele două ramuri care pot înclina balanța. Miza nu e doar statistică: PIB-ul este numitorul fiecărei ținte de deficit, iar creșterea reală stă la baza ipotezelor de venituri din bugetul pe 2027.

Un buget care așteaptă să fie încărcat

Calendarul e strâns. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit abia pe 20 octombrie, după o lungă perioadă de interimat, cu 12 dintre cei 17 miniștri propuși de PSD; Nazare a rămas la Finanțe ca independent. Ținta declarată este ca bugetul pe 2027 să fie adoptat tot în 2026. „Vom face tot ce ține de noi să se întâmple acest lucru”, a spus ministrul.

Deocamdată, construcția e blocată la nivel tehnic. Ministerele trebuie să-și încarce datele în noua aplicație Buget NG, finanțată prin PNRR. În paralel, premierul a cerut tuturor ministerelor propuneri concrete de economii, pe care Finanțele le vor centraliza într-un act normativ; ministrul se așteaptă să le aibă pe masă săptămâna viitoare. Anterior, el ceruse ordonatorilor de credite și propuneri de comasare a unor agenții.

„Nu ar fi bine pentru România să avem o creștere de taxe”

Despre taxe noi, ministrul a fost cel mai apăsat din tot discursul: „Nu avem în vedere, nu ne dorim, nu intenționăm și nu vrem să ajungem în situația în care să fim forțați să luăm o asemenea măsură.” Și imediat după: „Nu cred că ar fi bine pentru România să avem o creștere de taxe”, pentru că Guvernul nu vrea măsuri care să afecteze creșterea economică.

Puțină aritmetică, așadar…

Puse cap la cap, cifrele arată mărimea pariului. La un PIB estimat de CNSP la 2.227 de miliarde de lei pentru 2027, o ajustare de 1% înseamnă în jur de 22 de miliarde de lei. Eliminarea IMCA scoate din ecuație încă 1,75–2 miliarde. Dacă taxele nu cresc, aproape tot acest efort trebuie să vină din cheltuieli și din colectare – exact din propunerile de economii pe care ministerele încă nu le-au trimis.

Dar ceilalți doi termeni ai ecuației nu ajută. Creșterea de 1,7% prognozată pentru 2027 vine după un an de contracție. Iar motorul care a ținut economia pe linia de plutire în 2026, investițiile, își pierde combustibilul: vicepremierul de atunci, Tánczos Barna, avertiza că odată cu încheierea PNRR dispar peste 40 de miliarde de lei din bugetul de investiții. Aici trebuie citită fraza lui Nazare despre „harababura în investiții”: dacă nu mai sunt bani pentru toate proiectele, statul trebuie să aleagă pe cele cu efect de multiplicare.

Ministrul are dreptate într-un punct pe care economiștii îl repetă de doi ani: consolidarea fiscală e mai ușoară într-o economie care crește.

Promisiunea „fără taxe noi” e, deci, mai mult un test de disciplină pentru ministere. Rezultatul lui se va vedea săptămâna viitoare, când pe masa Finanțelor ar trebui să ajungă primele economii concrete propuse de fiecare minister.