Încă un litigiu pierdut de Transelectrica cu un fost șef / Demiterile politice golesc conturile companiei

Compania de stat Transelectrica a anunțat luni investitorii că a pierdut un nou litigiu la Centrul de Arbitraj de la Viena. De data aceasta, cel care are câștig de cauză în fața companiei este Jean Valentin Comănescu, fost membru în Consiliul de Supraveghere, urmând să fie despăgubit cu peste 800 mii lei, plus accesorii, reprezentând compensații pentru faptul că a fost revocat înainte de finalizarea mandatului. Până în prezent, Transelectrica a pierdut mai multe astfel de procese, motiv pentru care Guvernul vrea ca litigiile cu șefii companiilor să aibă loc în țară, nu la curțile de arbitraj din străinătate.

Ce a hotărât Curtea de Arbitraj de la Viena în noul caz

Urmare a soluționării cererii de arbitraj Comănescu Jean-Valentin (RO) vs. Transelectrica (RO), Centrul de Arbitraj de la Viena a admis următoarele pretenții:

• plata sumei de 186384 RON reprezentând compensația de neconcurentă potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii;
• plata sumei de 605748 RON reprezentând compensația de denunțare aferentă indemnizațiilor fixe brute lunare rămase până la sfârșitul mandatului potrivit contractului de mandat, la care se adaugă accesorii;
• plata sumei de 46596 RON reprezentând componenta variabilă potrivit contractului de mandat, la care se adaugã accesorii.

Compania a fost obligată totodată la plata unor costuri și cheltuieli arbitrale.

Transelectrica trebuie să plătească milioane de lei foștilor șefi

Transelectrica a pierdut numeroase de litigii, deschise în urma unor demiteri politice, înainte de expirarea mandatelor.

În luna octombrie 2023, Transelectrica a anunțat că Luiza Popescu, fost membru al Consiliului de Supraveghere al companiei, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena compensații de 792.132 lei (principal), plus 11.759 lei și 7.011 euro, cu titlu de cheltuieli arbitrale.

În luna august 2023, Ciprian Constantin Dumitru, fost membru al Consiliului de Supraveghere, revocat în 2021, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena, obligând compania la plata sumei totale de aproape 2 milioane de lei. Nu este singurul care a câștigat în fața Transelectrica.

În decembrie 2022, a câștigat Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere, obligând compania la plata sumei de 792.132 lei (principal), la care se adaugă accesorii și cheltuieli de judecată. După ce succesul lui Burlacu, alți foști șefi ai Transelectrica au depus cereri de arbitraj la Centrul de Arbitraj de la Viena. Aceștia sunt Adrian Goicea, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere, Ciprian Constantin Dumitru, Luiza Popescu, foști membri ai Consiliului de Supraveghere, și Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului. Sumele cerute de aceștia se apropie de 3 milioane de lei. Toți au fost dați afară cu mult timp înainte de expirarea mandatului de 4 ani.

În aprilie 2021, a câștigat Cătălin Nițu, fost membru al directoratului, suma de 559.164 lei (principal), plus accesorii și cheltuieli de judecată. Cătălin Nițu nu s-a mulțumit cu atât și aduce din nou Transelectrica în fața Centrului de Arbitraj de la Viena, cerând de data aceasta 2,2 milioane de lei.

Guvernul nu mai vrea ca litigiile cu foștii șefi ai companiilor de stat să fie soluționate în străinătate

Litigiile cu foștii șefi de companii publice, care ajung la curțile internaționale de arbitraj, bagă statul la cheltuieli prea mari, se arată într-un memorandum discutat joi de Guvern, semnat de Alina Gorghiu, ministrul Justiției, și Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că „firesc și corect” este ca litigiile din contractele de mandat încheiate de companiile de stat din România să fie soluționate în țară.

„Este greu de înțeles ce fac unele companii de stat din România. Ele încurajează lipsa de încredere în propria justiție, în instanțele naționale române. Ca ministră a justiției, nu pot accepta asta.

Potrivit Memorandumului, costurile generate de soluționarea litigiilor în străinătate sunt ridicate, având efecte negative substanțiale asupra bugetului statului. De aceea, prin memorandum se propune completarea legislației privind guvernanța corporativă, astfel încât la negocierea contractelor de mandat cu managerii de companii de stat să se țină cont de aspectele financiare ale litigiilor în străinătate.