Ne viziteaza ducele

Altetele Regale Marele Duce Henri si Marea Ducesa Maria Teresa de Luxemburg ar putea reveni la Sibiu, chiar in anul Capitalei Culturale Europene, pe 13 octombrie, cu ocazia unei expozitii filatelice a celor doua capitale culturale europene, conform unor surse care se ocupa de organizarea evenimentului.

Vizite istorice

Marele Duce si Marea Ducesa sint asteptati la Sibiu in semn de recunostinta fata de invitatia facuta de Marele Ducat, pentru a imparti statutul onorant de Capitala Culturala Europeana. In vizita din 2004, Marele Cuplu Ducal de Luxemburg a fost primit cu caldura de sibieni, acela fiind doar un nebanuit drum al unui parteneriat cultural, care a dus la o dezvoltare fara precedent a Sibiului.

Vizita oaspetilor luxemburghezi din 2004 a marcat un pas important in devenirea europeana a orasului de pe Cibin, dar si a intregii Romanii, aflata in plin si sustinut efort de aderare la Uniunea Europeana si a coincis fericit cu ceremonialul depunerii instrumentelor de aderare a tarii noastre la NATO care avea loc in capitala SUA.

Ca prim efect al vizitei, a fost restaurarea Casei Luxemburg din Sibiu, simbol al colaborarii dintre cele doua orase europene, legate de o istorie de secole a migratiei sasilor. Marele Duce si Marea Ducesa sint, din 2004, cetateni de onoare ai municipiului Sibiu.

Timbre de colectie

Inalti oaspeti luxemburghezi sint asteptati la Sibiu pentru a onora prima expozitie filatelica a capitalelor culturale europene, Sibiu – Luxemburg, la Biblioteca ASTRA. Vor fi expuse cele mai valoroase colectii de filatelie apartinind colectionarilor din cele doua tari. Posta Romana va edita o emisiune comuna Romania-Luxemburg care va fi lansata cu ocazia deschiderii expozitiei de la Sibiu.

Expozitia va fi vernisata de Domnul Wolff Joseph – presedintele Federatiei Filatelice din Luxemburg si presedintele Federatiei Internationale de Filatelie, Leonard Pascanu, presedintele Federatiei Filatelice Romane.

Henri l Mare Duce de Luxemburg

„Faptul de a-i asculta pe concetatenii dumneavoastra si asemanarea celor rostite de fiecare dintre noi, dau relatiei noastre un aspect unic si inedit. Este dovada vie a unei istorii comune.

Compatriotii mei pot sa converseze in limba lor natala cu oamenii de aici; acest fapt constituie o traire care isi gaseste cu greu echivalentul, fiind vorba de descendenti ai emigrantilor care, pentru o viata noua, au parasit regiunile noastre pe vremea Evului Mediu”.